“Comunicarea rămâne a fi elementul fundamental al societății și, totodată, progresul acesteia. Prin urmare, epoca modernă a tehnologiei informației, cunoscută și ca era „comunicării prin satelit”, face mass-media parte integrantă a existenței, experienței și a efortului uman. Prin comunicare, membrii unei societăți își împărtășesc experiențele și cunoștințe, pentru a genera înțelepciunea colectivă. Rețeaua de comunicare în continuă expansiune a depășit limite și distanțe mari. Astăzi, diferite tipuri de mass-media permit oamenilor de peste tot din lume să interacționeze și să învețe unul de la altul într-un ritm extraordinar. „Comunicarea prin intermediul mass-mediei nu numai că aduce împreună oameni, dar și comunități, contractând astfel globul într-un sat”, a scris McLuhan în 1964, probabil, neștiind cu cât se va intensifica răspândirea informației în era internetului și abundența de informații pe care urma să o genereze.
Dacă până nu demult mass-media clasică era cel mai important generator de știri și informații, datorită tehnologiei internetului, fiecare individ poate crea conținuturi ce pot ajunge simultan în toate colțurile lumii.
Acum câțiva ani, noțiunea de “știri false” era oarecum necunoscută. Însă, în 2019, cei de la Pew Research Center au descoperit că americanii plasează problema știrilor false mai sus decât rasismul, încălzirea globală sau terorismul.
Mai mult decât atât, pe lângă dezinformarea populației prin intermediul știrilor false, acestea fac oamenii mai puțin informați în general și împovărează diferențierea știrilor false de cele adevărate.
Studiul implementat de Magenta Consulting pentru Internews a avut drept unul dintre obiectivele majore estimarea nivelului potențial de dezinformare a populației și determinarea ponderii persoanelor care pretind că pot aprecia situațiile când mass-media manipulează publicul și când ea prezintă date obiective. De asemenea, un alt obiectiv important ține de identificarea grupurilor-țintă care sunt cele mai vulnerabile la informația falsă sau înșelătoare.
Pentru atingerea obiectivelor propuse, a fost realizat un studiu calitativ (Focus grupuri) și cantitativ.
În studiul cantitativ, 59% dintre persoanele intervievate în 2020 declară că ar putea deosebi situațiile când mass-media dorește să manipuleze sau să schimbe părerea cetățenilor, o pondere mai mare cu 8 p.p. față de aceeași părere a respondenților din 2018.
Noțiunea de știri false este relativ nouă, însă propaganda este prezentă de secole. Internetul este cea mai recentă metodă abuzată de comunicare, ce a intensificat propagarea știrilor false și a dezinformării. 61% dintre respondenți consideră că manipularea, dezinformarea și propaganda sunt în mare măsură prezente pe rețelele de socializare.
În anul 2020, noțiunea de „știri false” a devenit mai cunoscută moldovenilor, 65% au menționat faptul că ei cunosc acest termen, ponderea fiind mai mare cu 12 p.p. față de cea din 2018. Cu 10 p.p. a crescut și recunoașterea termenului de ”propaganda în media” față de valul precedent.
51% dintre respondenți consideră că jurnaliștii prezintă intenționat știri neadevărate de parcă ar fi veridice, iar 33% susțin că aceștia nu verifică informațiile înainte de a le lansa. Alți 44% dintre respondenți afirmă că mass-media influențează informația pentru a prezenta doar un singur punct de vedere.
În cadrul focus grupurilor, termenul de “știri false” a fost folosit pentru a descrie oricare tip de știre sau informație neveridică, iar termenul “propagandă” a fost atribuit mai mult știrilor din domeniul politic.
În acest sondaj, respondenții au mai fost supuși unui test. Aceștia au identificat care dintre cele 5 știri prezentate sunt adevărate sau false. 
44% dintre respondenți au afirmat că știrea falsă legată de COVID-19 este adevărată – „COVID19 a fost creat special în laboratoare pentru a reduce populația mondială”. Doar 29% au identificat știrea corect ca fiind falsă, iar 26% au relatat că le este greu să se pronunțe.
Circa 24% din respondenți au afirmat că ei cunosc despre posibilitatea de a raporta sau de a scrie o plângere oficială, dacă văd o știre care nu este adevărată, e ofensatoare sau încalcă drepturile cuiva. 38% dintre acești respondenți consideră că poliția este instituția la care se pot adresa în cazul depistării unei știri false. Pe pozițiile doi și trei, cu o recunoaștere semnificativ mai mare comparativ cu 2018, au fost menționate drept instituții unde pot fi raportate știrile false Consiliul Audiovizualului (26% în 2020, comparativ cu 10% în 2018) și Consiliul de Presă (22% în 2020, comparativ cu 10% în 2018). Numărul respondenților care nu știau unde anume să raporteze o știre falsă sau jignitoare a scăzut semnificativ, de la 41% în 2018 la 14% în 2020.