Experiențele online ale copiilor din Republica Moldova și riscurile la care se expun

 Actualmente, confidențialitatea și securitatea online ale copiilor devin unele dintre cele mai importante preocupări. Acestea sunt bine întemeiate, deoarece, conform unui sondaj efectuat în 2019, comandat de compania de securitate cibernetică Kaspersky, la nivel global, 9 din 10 copii cu vârste cuprinse între șapte și doisprezece ani au un dispozitiv (un smartphone, o tabletă etc.) conectat la internet.

 Conform aceluiași sondaj, 84% dintre părinții din întreaga lume sunt îngrijorați de siguranța online a copiilor săi. Cu toate acestea, în medie, părinții acordă doar 46 de minute pe parcursul întregii copilării vorbindu-le copiilor despre securitatea online. Mai mult de jumătate (58%) dintre cei chestionați petrec mai puțin de 30 de minute discutând la acest subiect.

 În special, aproape 2 din 3 părinți (64%) sunt de acord că copiii lor petrec prea mult timp online, ceea ce nu înseamnă doar tranzacționarea altor bucurii și beneficii ale copilăriei pe durata ecranului, ci și expunerea continuă la diferite riscuri potențiale.

 Cele mai periculoase amenințări online, potrivit părinților, sunt acelea în care copiii văd un conținut dăunător, cum ar fi cel sexual sau violent (27%); se confruntă cu dependența de internet (26%); primesc mesaje sau conținut anonim, care îi incită la desfășurarea activității violente sau inadecvate (14%).

 Pandemia de Covid-19 a expus copiii din întreaga lume, dar și pe acei din Republica Moldova unui număr de ore și mai mare petrecut în mediul online, respectiv, unui risc sporit de a fi expuși anumitor pericole.

 Spre deosebire de sondajul efectuat de Kaspersky, noi, cei de la Magenta Consulting, la solicitarea centrului internațional „La Strada”, cu susținerea Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei, am implementat un studiu atât cantitativ, cât și calitativ, cu scopul de a determina comportamentele riscante ale copiilor cu vârsta cuprinsă între 9 și 17 ani, în mediul virtual, care amplifică vulnerabilitatea acestora față de abuzul sexual online.

 Studiul demonstrează că 60% dintre copii din Moldova au acces la internet oricând își doresc, iar odată cu creșterea vârstei, sporește ponderea copiilor care afirmă că pot utiliza internetul ori de câte ori au nevoie (45% dintre copiii de 9-11 ani și 72% dintre copiii de 15-17 ani).

Cea mai populară aplicație de mesagerie în rândul copiilor de 9-17 ani este Viber, utilizată în proporție de 68%, urmată de rețeaua desocializare Instagram - 54%, Tik Tok (53%), Facebook Messenger (28%), WhatsApp (23%), Facebook (23%).

Pentru a-ți crea un cont de Instagram, trebuie să ai o vârstă de minim 13 ani. În Moldova, Instagram însă este utilizat de 34% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 9-12 ani.

În 2017, un studiu desfășurat în Marea Britanie, care a inclus 1479 de tineri cu vârsta cuprinsă între 14 și 24 de ani, a concluzionat că Instagram este rețeaua cu cel mai mare impact negativ pentru sănătate mintală și bunăstare. În timp ce platforma bazată pe fotografii a obținut puncte pentru auto-exprimare și identitate de sine, a fost, de asemenea, asociată cu niveluri sporite de anxietate, depresie, agresiune și „frica de a scăpa ceva”. 

Unul dintre riscurile identificate în studiul actual a fost cel de comunicare a copiilor cu persoane necunoscute pe internet. 35% din totalul de copii au discutat cu persoane necunoscute în mediul online, iar 18% dintre aceștia s-au întâlnit fizic cu persoane pe care le-au cunoscut pe internet.

 18% dintre copii au afirmat că, în ultimele 12 luni, pe internet s-au întâmplat lucruri care i-au deranjat sau i-au supărat. Dintre aceștia, 55% au declarat că aceste lucruri s-au întâmplat o dată sau de două ori în ultimele 12 luni, 19% - cel puțin o dată pe lună, 6% - cel puțin o dată pe săptămână și 5% - zilnic sau aproape zilnic. 3 % dintre copiii de 9-12 ani au declarat că, în ultimele 12 luni, au primit de la cineva online înregistrări video sau fotografii cu conținut sexual, imagini cu persoane dezgolite sau care fac sex. La 12-17 ani, riscul de a primi înregistrări video sau fotografii cu conținut sexual este de două ori mai mare.

Simultan, 1% dintre copii de vârsta 12-17 ani, au declarat că au expediat conținut sexual, imagini sau înregistrări video cu părți intime ale corpului, atunci când li s-a solicitat acest lucru. 39% dintre respondenți au afirmat că au transmis astfel de imagini persoanei cu care sunt / erau într-o relație și pe care o cunosc în viața reală, 18% au expediat astfel de imagini unui prieten / unei prietene pe care îl/o cunosc în viața de zi cu zi, 13% - unei persoane pe care o cunosc doar online, 9% - unei persoane pe care au cunoscut-o în mediul online și sunt / erau într-o relație, 7% - unui cunoscut / unei cunoscute și 5% - unei persoane pe care nu o cunosc. Copiii au transmis astfel de conținut din câteva motive, considerând că este ceva normal într-o relație, din curiozitate, pentru că au fost amenințați, pentru a obține bani sau alte lucruri în schimb.

Nivelul de implicare a școlii, dar și a părinților, în educarea comportamentelor sigure online este redus. Cel mai frecvent, copii nu cunosc de unde se pot informa despre siguranța lor în mediul online, iar o parte dintre ei nu conștientizează necesitatea informării.                        

Aflați mai multe cifre relevante ale studiului, dar și concluzii, recomandări plasate în sumarul cercetării.

 

                                

Pentru atingerea scopului și obiectivelor de cercetare, a fost utilizată o metodologie mixtă, care a cuprins analiza datelor cantitative și calitative. Cercetarea cantitativă: A fost efectuat un sondaj online cu autocompletare în rândul copiilor de 9-17 ani. Eșantionul a cuprins un număr de 3829 de copii, dintre care: copii cu vârsta cuprinsă între 9-11 ani – 1535, copii cu vârsta cuprinsă între 12 – 14 ani – 1597, copii cu vârsta cuprinsă între 15 – 17 ani - 698. Eșantionul de cercetare este unul stratificat multistadial, fiind reprezentativ pentru copiii cu vârsta de 9-17 ani din Republica Moldova. În scopul asigurării unui eșantion proporțional numărului populației, din punct de vedere geografic, datele au fost ponderate. Marja de eroare este de ±1,6% pentru un nivel de încredere de 95%.