La 24 februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina, într-o escaladare a războiului ruso-ucrainean început în 2014. Invazia a fost și este cel mai mare atac asupra unei țări europene de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. Milioane de ucraineni, majoritatea femei, copii și bătrâni au fost forțați să-și părăsească casele pentru a se salva.
De la începutul agresiunii, Republica Moldova a primit cei mai mulți refugiați pe cap de locuitor. Hotarul țării noastre a fost traversat de puțin peste 1 milion de ucraineni. Instituțiile statului, organizațiile umanitare și-au mobilizat resursele pentru a venit cu un răspuns promt la necesitățile stringente ale refugiaților și familiilor care îi găzduiesc.
În prezent, conform celor mai recente date, în Republica Moldova se află 120 693 de refugiați ucraineni. La doi ani distanță, nu putem să nu ne întrebăm, cum s-a integrat comunitatea refugiaților pe piața muncii? Ce ocupație au la moment? Ce așteptări profesionale și salariale au? În ce domenii ar dori să lucreze, dar și cât de dispuși sunt angajatorii locali să îi angajeze?
Magenta Consulting a elaborat un studiu complex în acest sens, la solicitarea HIAS Moldova. HIAS este o organizație umanitară internațională care oferă ajutor și sprijin refugiaților și altor grupuri afectate de conflicte, persecuții în întreaga lume.
Scopul general al acestui studiu a fost de a efectua o evaluare a Pieței Muncii pentru refugiații aflați în Republica Moldova, pentru a oferi informații bazate pe dovezi pentru proiectarea de calitate a programelor de sprijin. S-au colectat atât date cantitative, cât și calitative: 456 chestionare cu migranți ucraineni în Moldova, 86 chestionare cu reprezentanții companiilor, 4 Focus Grupuri cu refugiați, 20 de Interviuri aprofundate cu angajatori, sindicate ale lucrătorilor, centre de formare profesională. La fel au fost revizuite sursele secundare, raporate, evaluări, cercetări în domeniu.
Constatările studiului indică faptul că refugiații sunt dispuși să rămână în Moldova pentru următoarele 6-12 luni. Cea mai mare pondere a respondenților (25%) sunt angajați în Moldova. 23% sunt în căutarea unui loc de muncă, nefiind angajați, iar 15% sunt în concediu de îngrijire a copilului. Totodată 7% lucrează la distanță pentru o companie din Ucraina, și 10% sunt pensionari.
Printre preferințele refugiaților pentru angajare se numără activitățile din domeniul artelor, activităților de recreere și timp liber (20%), comerțul en-gros și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și motocicletelor (19%), și sectorul informațiilor și comunicațiilor (15%).
Majoritatea companiilor care au participat la studiu sunt în general dispuse să angajeze refugiați ucraineni (64%). 97% dintre cele dispuse să angajeze refugiați ar angaja cu normă întreagă (full time), 56% - part time cu program fix de lucru și 35% - part time cu program flexibil.
La fel, majoritatea companiilor optează pentru angajarea cu prezență fizică, la oficiu (91%).
Angajatorii sunt dispuși să angajeze refugiați, în măsură mai mare, pe poziții precum curier, șofer, muncitori auxiliari, vânzători, depozitari, operatori, ceea ce reprezintă mai mult muncă manuală, necalificată.
Bariera de limbă constituie o provocare majoră atât pentru refugiaţi, cât și pentru angajatorii din Moldova. Refugiaţii adesea observă că stăpânirea limbii române este un prerechizit esenţial pentru angajare, însă mulţi dintre ei se luptă cu o competenţă limitată și întâmpină dificultăţi în găsirea unor cursuri de limbă la preţuri accesibile.
Alte bariere menționate de refugiați întâmpinate în procesul de căutare a unui job sunt lipsa oportunităților de muncă (21%), lipsa locurilor de muncă care să corespundă competențelor – 13%, Copiii care au nevoie de îngrijire (11%), lipsa de experiență sau calificări (4%) și lipsa statutului juridic permanent.
Sondajul a reflectat o preferință pentru programele de formare în Tehnologia informației, 12% dintre refugiații intervievați dorind să primească o astfel de formare. Cursurile de limbă română și limbă străină sunt de asemenea opțiuni solicitate de participanții la studiu. Diverse domenii, precum frumusețea, cursurile de panificație/gătit au fost menționate de o pondere mai mică de respondenți – 5%.
Studiul mai relevă o bună aliniere în ceea ce privește abilităţile soft, atât refugiaţii cât și angajatorii apreciind calităţi precum comunicarea, adaptabilitatea, gândirea creativă și rezolvarea problemelor. Totuși, există o neconcordanţă în anumite abilităţi soft: angajatorii prioritizează responsabilitatea, în timp ce refugiaţii pun mai mult accent pe flexibilitate și gândirea independentă. Studiul a identificat de asemenea că abilităţile hard, precum contabilitatea și competenţele digitale, sunt de asemenea potrivite, dar ele necesită cunoștinţe specifice industriei pentru a fi aplicate corect.
Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 456 (sondaj CAPI, față în față) refugiați ucraineni și 86 reprezentanți ai mediului de afaceri (sondaj CATI, la telefon). Perioada de colectare a datelor: iulie – august 2023