În 1989, Danemarca devine prima țară din lume, care legalizează uniunile civile ale cuplurilor de același gen. În 1995 Republica Moldova adoptă legea, care permite relațiile consensuale între doi adulți de același sex, dar persoanele homosexuale, bisexuale și transgen din țara noastră nu se pot căsători legal, și încă se confruntă cu provocări sociale și juridice. Deși acceptarea persoanelor LGBT are un grad de creștere vizibil în toată lumea, până în prezent, 66 de țări au legi care incriminează homosexualitatea și doar 34 de țări au legalizat căsătoriile între persoanele de același sex pe tot teritoriul lor. În societatea moldovenească, încă mai prevalează tradiționalismul și conservatorismul. Republica Moldova se clasează pe locul 5, în rândul celor mai religioase țări din Europa, iar acceptarea homosexualității rămâne a fi un proces deloc ușor. Totuși, îmbunătățiri în acest sens sunt înregistrate.
Studiul Magenta Consulting pentru fundația Friedrich Naumann ne-a permis să descoperim ce cred chișinăuienii despre comunitatea LGBT, cum s-au modificat aceste percepții în timp, dar și care este atitudinea față de norme, valori și împărțirea activităților în familie.
Așadar, în sondajul realizat în 2023, circa o persoană din opt (13%) a declarat că are o atitudine pozitivă față de persoanele din comunitatea LGBT, mai mult cu 2 puncte procentuale, comparativ cu 2022 (11%), și 6 p.p mai mult față de 2019 (7%). Totodată, dacă în 2019, 55% dintre respondenți aveau o părere negativă față de persoanele LGBT+, atunci în 2023 ponderea acestora este de 38%, cu 17 puncte procentuale mai puțin decât în 2019.
Majoritatea respondenților care au declarat că au o opinie pozitivă față de comunitatea LGBT+ sunt femei (65%), cu vârsta curpinsă între 31-35 ani (45%). Pe de altă parte, respondenții care se opun comunității sunt preponderent bărbați cu o situație financiară precară. De asemenea, intervievații cu studii mai avansate tind să aibă o părere mai bună despre persoanele LGBT+.
Un alt aspect interesant este că persoanele care țin post tind să aibă o părere mai negativă despre persoanele LGBT în comparație cu cei care nu țin post.
Trei din patru chișinăuieni sunt de părerea că discriminarea în Republica Moldova este foarte sau destul de răspândită (76%). Pe de altă parte, circa o persoană din patru, crede că discriminarea este puțin sau deloc răspândită (24%). Iar respondenții cu o atitudine pozitivă față de comunitatea LGBT+ au indicat într-o măsură mai mare că discriminarea în țara noastră este foarte răspândită (32%).
Majoritatea intervievaților consideră că discriminarea este cel mai des întâlnită în procesul de angajare în câmpul muncii (67%), și mai puțin răspândită în interacțiunea cu asistența/protecția socială (56%) și serviciile bancare (56%).
Totodată, o treime dintre chișinăuieni afirmă că au simțit discriminarea pe propria lor piele, 34% fiind tratați pe nedrept în ultimul an. Motivele menționate cele mai des sunt limba vorbită (32%), deoarece sunt femei sau bărbați (27%) și situația financiară (21%).
Întrebați despre care comportamente le consideră acceptabile în locurile publice între un bărbat și o femeie, majoritatea intervievaților au spus că le consideră în general pe toate admisibile, o excepție fiind săruturile romantice, care sunt mai puțin acceptate. Cu toate acestea sărutul romantic este acceptat în 2023 de mai mulți respondenți, comparativ cu anii precedenți (+8 p.p față de 2022, și +15 p.p. față de 2019).
Când vine vorba despre comportamente acceptate între un bărbat și un bărbat, 53% dintre respondenți, consideră admisibil ca doi bărbați să se îmbrățișeze în public, iar 37% - să se sărute pe obraz. 86% nu consideră admisibil un sărut romantic în locurile publice, iar 73% - să se țină de mână. Respondenții care nu țin post și cei care țin post o dată pe an, sunt mai deschiși manifestării afecțiunii în public între doi bărbați. Totuși, comparativ cu 2022 nu au fost atestate îmbunătățiri în ceea ce ține de percepția asupra manifestării afecțiunii publice între bărbați.
Un alt aspect analizat este atitudinea față de norme, valori și împărțirea activităților în familie. Respondenților li s-a enunțat o listă cu afirmații, fiind rugați să spună la fiecare, cine mai degrabă ar trebui să se ocupe de această activitate, bărbatul sau femeia. Așadar, pe parcursul ultimilor 5 ani se atestă o creștere a ponderii celor care consideră că activitățile trebuie împărțite egal între bărbați și femei.
În anul 2023, 60% dintre chișinăuieni consideră că atât bărbatul cât și femeia trebuie să participe la întreținerea financiară a gospodăriei, să dețină funcții de conducere (71%), să investească timp în carieră (80%), să îngrijească casa (67%) și 83% cred, că atât femeia cât și bărbatul, trebuie să participe la creșterea și educația copiilor.
Datele au fost colectate în perioada 24 ianuarie – 12 februarie 2023 prin metoda CAPI (Computer Assisted Personal Interview), pe un eșantion de 845 respondenți cu vârsta curpinsă între 25-45 ani, locuitori ai orașului Chișinău. Marja de eroare este de +-3.4%.