A mai rămas puțin timp până când elevii din toată țara își vor îndrepta pașii către porțile școlilor. Pe lângă faptul că școala este locul unde învățăm să scriem primele litere, descoperim lumea în atlasele de geografie, mai este și locul în care învățăm să construim relații. Iar cei doisprezece ani de școală pot fi marcați de momente mai puțin plăcute când vine vorba despre socializarea cu colegii clasă și nu doar. În acest caz vorbim despre bullying, un fenomen alarmant în societatea contemporană, care din păcate este pe larg răspândit în școlile din Republica Moldova.
Termenul „bullying” a început să fie utilizat relativ recent, la începutul anilor 70`. Inițial era folosit în literatura academică pentru a descrie omportamente de agresiune între elevi în școli. Cu timpul a căpătat o atenție tot mai mare în rândul publicului larg și a devenit subiectul unor campanii de conștientizare și prevenire în întreaga lume.
Bullying-ul are loc atunci când o persoană sau un grup se comportă intenționat și repetat, astfel încât să facă pe cineva să se simtă rănit, înfricoșat sau jenat. Acesta se poate manifesta verbal, fizic, psihologic sau în orice combinație a acestor trei forme.
Magenta Consulting a elaborat un studiu în acest sens pentru Alianța ONG-urilor active în domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei (APSCF), în cadrul proiectului „Împreună pentru educație de calitate” implementat de APSCF, cu sprijinul financiar al Liechtenstein Development Service (LED). Este un studiu complex realizat în 28 de gimnazii și 24 licee. Au fost chestionați 107 psihologi școlari, 109 profesori și 934 elevi din clasele a 5-a până în a 12-a. Acesta relevă cunoștințele, atitudinile și practicile în prevenirea fenomenului de bullying în școlile din Republica Moldova.
73% dintre elevii participanți la studiu au afirmat că au asistat la situații de acest gen, iar sala de clasă rămâne a fi locul unde acest tip de scene se întâmplă cel mai des. 33% s-au ciocnit cu acest fenomen pe rețelele de socializare, 29% pe holurile școlii, 25% în curtea școlii, iar o pondere de 7% dintre elevi au spus că au fost țintă a bullying-ului în baia școlii. Printre alte locuri menționate sunt: acasă, în autobuz, în baruri sau cafenele, în sala de sport sau terenul de sport și prin mesaje la telefon.
Totodată, 21% dintre toți elevii care au participat la studiu, au spus că cel puțin o dată pe săptămână li s-a întâmplat ca colegii să facă glume pe seama lor, iar 8% dintre ei au spus că glume li se făceau zilnic.
Elevii au mai fost întrebați care este percepția lor asupra motivelor care se află la baza expunerii lor la aceste situații. Cei mai mulți (30%), cred că acest lucru se întâmplă din cauza faptului că sunt diferiți de ceilalți colegi. 26% au afirmat că incidente de acest gen se petrec pentru că sunt ciudați, 25% pentru că plâng și se supără ușor. Printre alte motive menționate sunt: notele foarte bune la școală, aparențele fizice, numele sau prenumele ciudat sau hainele pe care le poartă.
Îmbucurător este faptul că 66% dintre elevi sunt de părerea că cea mai potrivită reacție în rol de țintă a bullyingului este să meargă și să vorbească cu un adult despre ce i s-a întâmplat. 24% cred că ar trebui să se apere și să lovească înapoi, iar 9% sunt de opinia că nu ar trebui să facă nimic, pentru că situația s-ar agrava și mai mult.
În ce privește situațiile de cyberbullying, 27% dintre elevi au raportat că în ultimul an au primit mesaje care conțineau cuvinte vulgare sau imagini cu conținut sexual, iar 21% au primit mesaje înjositoare la adresa lor. Totodată 13% dintre elevii participanți la sondaj au spus că informațiile lor personale au fost utilizate într-un mod care nu le-a plăcut.
34% dintre elevii care au fost țintă a cyberbullying-ului au vorbit despre acest lucru cu părinții, 33% au apelat la prietenii de vârstă apropiată pentru a le povesti despre ce li s-a întâmplat, iar 12% au ales să nu împărtășească cu nimeni incidentul.
În baza rezultatelor studiului au fost elaborate recomandări din partea expertei Sorina Petrică, psiholog, clinician și psihoterapeut din România. Aceasta a afirmat că rezultatele obținute arată nevoia ca adolescenții să fie ajutați să se confrunte cu aceste situații. Totodată este necesar ca aceștia să își dezvolte o atitudine sănătoasă față de nevoia de a cere și a primi ajutor.
La fel este important ca atât cadrele didactive, psihologii școlari, dar mai ales părinții să învețe modalități adecvate de intervenție în aceste situații, să crească nivelul de empatie al elevilor față de elevul-țintă și să îi învețe pe elevi cum să acționeze din poziția de martori, pentru a descuraja acest tip de comportament.
Aceasta a mai menționat că gestionarea incorectă a acestui fenomen la nivel de sistem de educație poate avea consecințe grave asupra elevilor. De aceea este imperioasă implicarea elevilor pe de o parte și a părinților, pedagogilor, pe de altă parte în programe de intervenție, workshopuri care au în vedere creșterea conștientizării și combaterii acestui fenomen.
Perioada de colectare: Ianuarie – Februarie 2023. Eșantion: Național reprezentativ în rândul elevilor cu vârsta cuprinsă între 11 și 19 ani.