Pandemia COVID-19, războiul din Ucraina, instabilitatea economică, creșterea prețurilor, sunt doar câteva dintre evenimentele care au afectat populația nu doar din punct de vedere economic, dar și psiho-emoțional. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, cazurile de anxietate și depresie au crescut vertiginos în utlimii ani tocmai ca urmare a acestor evenimente, iar specialiștii avertizează că pot avea repercusiuni pe termen lung dacă nu sunt gestionate corespunzător.
În contextul unei nevoi din ce în ce mai mari de a discuta în societate despre bunăstarea psiho-emoțională și sănătatea mintală, Magenta a realizat un studiu național cu privire la Starea de bine a moldovenilor.
Respondenții au fost întrebați, în primul rând, cum își descriu sănătatea psiho-emoțională la etapa actuală. Astfel, auto-percepția despre starea emoțională este bună pentru 36% dintre moldoveni. 39% dintre respondenți își evaluează starea ca fiind nici bună, nici rea, și doar 6% o descriu ca fiind foarte bună.
68% dintre participanții la sondaj recunosc că au fost afectați emoțional într-o măsură mare de către evenimentele mai sus menționate. Totodată, deși moldovenii au resimțit efectele pandemiei și ale războiului din plin, puțini dintre ei apelează la psihoterapeut. Vizita la un psiholog pare departe de a fi printre primele opțiuni când vine vorba despre gestionarea dificultăților emoționale și îmbunătățirea sănătății mintale.
Rezultatele sondajului arată că 93% dintre moldoveni nu au apelat niciodată în ultimul an la psihoterapeut. Doar 5% au apelat între 1 și 3 ori la consiliere.
Deși ponderea persoanelor care recunosc că au avut de suferit emoțional în ultima perioadă este mare, totuși numărul celor care apelează la servicii de psihoterapie este mic, mai ales dacă ne raportăm la alte state. În SUA, conform American Psychology Association, 36% dintre americani au fost cel puțin la o ședință de consiliere în ultimul an. Trebuie să recunoaștem că aspectul cultural este diferit, dar și conceptul de sănătate mintală este mai mult acceptat în vest decât în est. De exemplu, în țara vecină, România, conform celui mai recent studiu din 2022, 89% dintre români nu au apelat niciodată la servicii de psihoterapie.
De ce moldovenii nu merg la psihoterapie?
Conform Anei Niculăieș – psihologă, psihoterapeută, fondatoarea plaformei Respiro, membră a Societății Psihiatrilor, Narcologilor, Psihoterapeuților și Psihologilor din Republica Moldova, există câteva motive pentru care moldovenii pot evita să facă psihoterapie.
„În primul rând acestea derivă din existența unui stigmat asociat cu problemele de sănătate mintală. Oamenii se pot simți rușinați sau judecați dacă admit că au nevoie de ajutor psihologic. Acest stigmat poate împiedica oamenii să caute terapie, deoarece se pot simți ca fiind slabi sau defectuoși.
Totodată, participarea la terapie implică deschiderea și explorarea unor aspecte personale și emoționale sensibile. Pentru mulți aceasta poate fi o experiență înfricoșătoare pentru că trebuie să-și reevalueze trecutul sau gândurile intime.
Un alt motiv este și lipsa de educație și conștientizare. Unele persoane nu sunt conștiente de beneficiile terapiei sau de faptul că există diverse abordări și tehnici terapeutice care pot fi utile în rezolvarea problemelor de sănătate mintală. Lipsa educației contribuie substanțial la evitarea consilierii, pentru că oamenilor le este dificil să înțeleagă cum îi pot ajuta niște discuții. ”
Printre alte motive enumerate de către psihoterapeută sunt: negarea sau minimizarea problemelor de sănătate mintală, costurile financiare ridicate pentru a plăti ședințe constant, experiențe de consiliere anterioare negative, preferințele pentru alte surse de sprijin, cum ar fi: rude, prieteni sau familia extinsă.
În același timp este important de menționat că ponderea mică a celor care apelează la psiholog este cauzată și de accesul limitat la servicii de sănătate mintală în raioane și sate. Numărul redus de specialiști, distanța mare față de clinici pot face ca serviciile psihologice să fie inaccesibile pentru unii moldoveni.
Ana Niculăieș a mai menționat în acest context, că cererea pentru suport psihologic profesionist a crescut totuși în ultimii ani (din propria experiență), datorită psihoeducației și conștientizării impactului pandemiei asupra stării psiho-emoționale.
Datele au fost colectate în perioada 1 aprilie – 1 mai pe un eșantion probabilistic stratificat multistadial de 1159 respondenți. Metoda de colectare: TAPI (Tablet Assisted personal Interview), sondaj față în față. Marja de eroare: +-2.88%.