Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) – oportunități și realizări

Acordul de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană, semnat la 01 septembrie 2014 drept consecință a parcursului european declarat al RM, a provocat o serie de reforme în domeniul legislativ, economic, social, dar și un șir de discuții în contradictoriu. ”Drumul european” s-a deschis pentru moldoveni la propriu, prin oportunitatea de a călători cu pașaport biometric, fără vize, în spațiul european.  Dar ce alte posibilități de dezvoltare pentru Moldova oferă Acordul de Asociere? Dar mai ales, ce schimbări s-au înregistrat în economia țării odată cu implementarea prevederilor Acordului de Asociere? În scopul de a furniza informații utile pentru mediul de afaceri din Moldova, Magenta Consulting a realizat un studiu care prezintă rezultatele relațiilor comerciale dintre RM și UE ce sunt prevăzute în acordul Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA).

DCFTA și potențialul relațiilor comerciale dintre RM și UE

Relațiile comerciale dintre Republica Moldova și UE sunt prevăzute în acordul numit Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA). Acest acord are scopul să stabilească relații comerciale dintre RM și UE bazate pe condiții avantajoase pentru ambele părți. Avantajele constau în eliminarea taxelor vamale de import și export în comerțul produselor între aceste părți. Prin implementarea  DCFTA se facilitează accesul produselor autohtone pe piața UE, fapt ce presupune conformarea calității acestora la standardele europene. Procesul de conformare este unul de lungă durată și necesită aplicarea reformelor economice care vor influența direct activitatea companiilor din Moldova.

Un studiu recent al Magenta Consulting în domeniul profilării companiilor din Moldova, realizat în luna ianuarie 2016, indică faptul că circa 9% din companiile din RM au selectat exportul drept activitate comercială dominantă, 23% dintre ele sunt preponderent companii importatoare, iar mai mult de jumătate din companii (68%) nu practică niciuna dintre aceste activități comerciale.

Profilul companiilor exportatoare din RM și a celor importatoare în RM, %

Analiza caracteristicilor companiilor relevă că 70% din companiile exportatoare, precum și 85% din cele importatoare sunt concentrate în Chișinău, având în vedere că majoritatea companiilor din țară de află în Chișinău. 90% din companiile exportatoare, la fel ca și 90% din companiile importatoare sunt SRL-uri. Conform tipurilor de întrinderi, studiul arată că micro-întreprinderile (<9 angajați) și întreprinderile mici (<49 angajați) desfășoară activitățile comerciale într-o măsură mai mare în  comparație cu întreprinderile mari (>249 angajați), dat fiind faptul că numărul întreprinderilor mici îl depășește pe cel al întreprinderilor mari. Circa o treime din companiile din domeniul serviciilor au declarat că exportul este activitatea comercială de bază, aproape aceiași pondere a fost obținută și de către companiile din domeniul comerțului. 21% din întreprinderile exportatoare fac parte din sectorul de producere, iar 16% din agricultură și industria alimentară. 

Rezultatele implementării DCFTA  în Moldova

Ministerul Economiei, în parteneriat cu Delegația UE în Republica Moldova, va lansa o Campanie națională de informare și comunicare privind DCFTA, fapt declarat la începutul lunii martie 2016, în cadrul conferinței "Informare eficientă pentru businessul din Moldova”. Rezultatele studiului efectuat de Magenta Consulting înainte de demararea campaniei de informare demonstrează că 23% din companiile din Moldova cunosc despre DCFTA,  dintre care, 14% exprimă cu siguranță acest lucru, iar 9% au auzit, dar nu cunosc detalii.  Cele mai informate întreprinderi sunt întreprinderile medii (25%)  cele localizate în sudul RM (29%), ce au o formă organizatorică de Societate pe Acțiuni sau Societate cu Răspundere Limitată și activează în domeniile transporturi și comunicații, precum și industrie prelucrătoare și comerț.

Notorietatea DCFTA în rândul companiilor din Moldova, %

Întreprinderile din RM au fost întrebate cum apreciază oportunitatea de a exporta către Uniunea Europeană după implementarea DCFTA. În general, 15% dintre companii au manifestat o atitudine pozitivă față de implementarea DCFTA, dintre care, 8% din întreprinderi au început să exporte mai mult datorită DCFTA, 2% au crescut capacitatea de producție pentru a exporta mai mult în UE după DCFTA, iar 5% nu exportă către UE, dar intenționează să exporte pe viitor. Dintre companiile care și-au sporit volumul exporturilor, majoritatea sunt întreprinderi medii cu forma organizatorico-juridică de societate pe acțiuni, ce activează în domeniul industriei prelucrătoare (14%), fiind localizate în Chișinău (13%). Capacitatea de producție pentru a exporta mai mult a fost majorată în mare parte de întreprinderile din domeniul agriculturii (10%). Studiul a constatat faptul că întreprinderile care nu exportă  către UE, dar intenționează să exporte, activează în domeniul serviciilor și comerțului.  Pe de altă parte, întreprinderile care nu exportă în UE și nici nu intenționează sunt din domeniul construcțiilor și din domeniul transportului și comunicației. 5% din companii cred că standardele de calitate și concurența înaltă din UE vor reduce volumul exportului. Această opinie este împărtășită mai mult de întreprinderile din sudul Moldovei, de gospodăriile țărănești și de întreprinderile din agricultură. 

Aprecierea oportunităților de a exporta în UE după implementarea DCFTA, %

Metodologie: Sondajul a fost realizat de Magenta Consulting și a parcurs 2 etape. În prima etapă (20 august – 05 octombrie 2015) sondajul a cuprins un eșantion probabilistic stratificat multistadial de 351 de companii, cu o marjă de eroare de +/- 5% la un nivel de încredere de 95%.

Sondajul din a doua etapă (14– 21 ianuarie 2016) s-a realizat pe un eșantion probabilistic stratificat multistadial de 492 de companii, cu o marjă de eroare de +/- 4%, la un nivel de încredere de 95%.Datele au fost colectate prin intermediul  intervievării la telefon (CATI).    

Vizualizări573 Share Tweet Plus