WHERE IS MOLDOVA pentru investitorii străini

Unde este Moldova  pe hartă se pare că știu doar investitorii din țările apropiate - România, Turcia, Italia, Ucraina și Federația Rusă. Dar și ei încep afaceri la noi în țară pentru că au legături de rudenie sau prietenie cu cetățeni moldoveni. Pentru restul lumii încă mai rămânem o țară în umbră sau cu prea multe probleme.

Potrivit datelor Camerei  Înregistrării de Stat din 163.562 de întreprinderi înscrise în Registrul de Stat, doar 5,4% sunt străine. După număr, cele mai multe întreprinderi străine provin din Turcia, Italia, România, Federația Rusă și Ucraina. Mai puține, dar avem, și companii din Germania, SUA, Cipru, Israel, Marea Britanie, Franța, Siria și Bulgaria.  Investițiile aduse de acestea devin, însă, tot mai modeste pe an ce trece.  

promovare fără rost

În topul țărilor după facilitatea de a face afaceri, elaborat de Banca Mondială, nu stăm chiar atât de rău. Ocupăm poziția 83 din 185 de țări. Pentru comparație, Ucraina e pe 137. Iar ca exemplu de urmat pentru noi ar fi Georgia, aflată pe locul 9.

Și la nivel local, investitorii străini care au participat la sondajul Magenta Consulting, din marja de la 1 (foarte prost) la 7 (perfect) apreciază experiența lor investițională la noi în țară la nivel de 4.1. De ce atunci investitorii ne evită?

Se pare că prima explicație ar sta în proasta promovare. 1/3 dintre investitori au aflat despre Moldova de la cetățenii moldoveni cu care  dețin relații de prietenie sau rudenie (26%). Unii au studiat informația furnizată de Internet (26%). Alții au fost încurajați de oamenii de afaceri de aceeași origine cu ei, care au investit deja în Moldova (24%) sau au apelat la cercetări ale pieței locale (23%). Lipsa competiției în nișa de activitate, locația geografică comodă, absența sau deficitul produsului pe care l-au lansat sunt alte motive care i-au determinat pe investitorii străini să vină în Moldova.

Nimeni practic nu a indicat ca sursă de informare expozițiile și târgurile guvernamentale de promovare a investițiilor sau evenimentele organizate de ambasadori.  Dimpotrivă, acestea au fost calificate drept ineficiente. Pe de o parte, deoarece apelează la strategii informaționale reactive și nu proactive, iar prezentările nu acoperă aspectele de interes ale investitorilor, cum ar fi sistemul de taxe, disponibilitatea forței de muncă, date ce țin de piețe și consumatori sau procedura de inițiere a businessului. Pe de altă parte, pentru că deseori organizatorii sunt lipsiți de împuterniciri decizionale, investitorii preferând să negocieze direct cu responsabilii.

La fel de nefuncționali sau, mai degrabă, rău promovați s-au dovedit a fi și facilitățile investiționale practicate de Guvern în țară. Stimulentele fiscale pentru companii, accesul la sursele de finanțare, importurile duty-free, au fost evaluate mai mult negativ decât pozitiv. Marea majoritate a investitorilor - 82% - nu au apelat la acestea, din simplu motiv că n-au auzit de ele, nici înainte, nici după inițierea afacerii.

prea mici pentru atâtea probleme

Ideea că Moldova e o țară cu un climat investițional neatractiv este pe larg vehiculată de experții autohtoni. Parțial e susținută și de investitorii străini. Problemele cu care se confruntă la noi în țară, pun sub risc afacerile practic sub toate aspectele:

1. corupția;

2. situația politică instabilă;

3. sistemul de taxe  - de exemplu, TVA-ul este restituit fie tardiv, fie deloc dacă nu se insistă;

4. lacunele din legislație, inclusiv articolele din Codul Fiscal care sunt interpretabile;

5. sistemul de control de stat mai mult punitiv, decât de promovare;

6. sistemul bancar - rata mare a creditelor, proceduri excesive de control sau executare încetinită

7. drumurile extrem de deteriorate

La acestea se mai adaugă regimul de import și export, sistemul vamal corupt care implică taxe neoficiale pentru fiecare trecere de frontieră și programul de lucru ineficient al vămilor. În lungul șir al problemelor se mai numără procedura prost structurată de obținere a permiselor de ședere și de muncă, ce implică mult efort nejustificat și o mulțime de acte, dar și funcționarii publici, care prin atitudine și comportament fac investitorii să ne ocolească țara.

În plus, dacă deschiderea unei afaceri la noi în țară implică de la câteva luni până la un an, lichidarea acesteia pare imposibilă. Câteva dintre companiile invitate la sondaj, deși nu mai sunt funcționale, nu inițiază procedura de radiere din cauza procedurii dificile.

s-au obișnuit cu răul?

În ceea ce ține de performanța companiilor pe are le conduc, investitorii străini din Moldova se declară mai mult dezamăgiți. Jumătate dintre ei încă nu au ajuns să vadă rezultatele așteptărilor inițiale, fie pentru că sunt noi pe piață, fie pentru că încă nu reușesc să se restabilească după criza economică din 2008, care le-a afectat mai puternic nișa de piață. 

Paradoxal, dar în pofida tuturor dificultăților, 79% din investitori doresc să își continue sau extindă afacerea în Moldova. 72% ar recomanda și altora să-și aducă aici banii. Iar o evidență a celor care ar fi investit, dar au renunțat în Moldova nu se face.

Obișnuiți cu răul inevitabil, investitorii străini încearcă totuși să atenueze într-o măsură oarecare sau să împartă riscurile financiare. 3/4 din întreprinderi sunt mici sau micro. În plus, 40% au capital mixt, atât străin, cât și local.

Sectoarele în care preferă să-și plaseze banii, deși nici aici fără probleme, sunt cel al vânzărilor cu amănuntul sau angro. Urmează apoi transportul și comunicațiile, investitorii din acest domeniu  declarându-se și cei mai mulțumiți de mersul afacerilor lor. Pe de o parte datorită interacțiunii mai reduse cu autoritățile administrative autohtone, dar și a politicilor guvernamentale de susținere a sectorului IT. Dar cu toate că focusarea investițiilor străine, mai ales în testarea tehnologiilor și elaborarea de soft-uri, este vizibilă, potențialul nu este nici pe departe valorificat.  Industria ușoară - confecțiile, liniile de asamblare - prezintă și ea interes datorită forței de muncă ieftine de la noi din țară și dorinței companiilor din vest , pe lângă România, să acapareze și alte țări din această regiune. Serviciile - back office, call centre, supermarketuri - sunt și ele solicitate, datorită potențialului pieței și cunoștințelor de limbi străine ale populației. plus sectorul  financiar. Cel mai puțin acoperită este agricultura. În pofida fertilității și calității bune a solului, precum și a potențialului enorm de absorbție a investițiilor, parcelarea excesivă a pământului și interdicția de a deține terenuri arabile în proprietate împiedică dezvoltarea unor afaceri în acest sector. Alături de acestea, lipsa unui sistem de irigare la nivel național, prețul mare al motorinei și combustibilului, absența sau utilizarea unui echipament depășit, sunt alte impedimente invocate de investitori.

Deficiența cu care se confruntă investitorii în fiecare din nișele ocupate este insuficiența forței de muncă calificate, în mare parte datorată problemei emigrării ce afectează țara. Deși, anume aceasta este cea mai solicitată resursă locală. 90% din angajații companiilor străine intervievate sunt de pe loc. Din afară este adus doar managementul, care fie nu poate fi găsit în Moldova, fie este disponibilizat de compania -mamă cu sediul în străinătate, în special pentru a inocula local cultura organizațională de peste hotare.  

au probleme, dar și soluții

Pentru a genera mai multe investiții la nivel local, oamenii de afaceri străini propun îmbunătățirea climatului investițional sub cel puțin 2 aspecte stringente. Pentru a crește ponderea resurselor financiare utilizate în țară, băncile să fie mai cooperante, să adopte o abordare personalizată a clienților și să vină cu oferte avantajoase de contractare a creditelor. Aceasta, în condițiile în care, conform investitorilor, băncile aplică rate ale dobânzii prea mari pentru creditele acordate persoanelor juridice, procesul de obținere a acestora e destul de anevoios, iar majoritatea procedurilor bancare sunt mai mult pe hârtie, fapt ce încetinește deservirea rapidă și eficientă a clienților.

În ceea ce privește resursele de muncă, investitorii au menționat că este nevoie de anumite tipuri de lucrători calificați. Iar în baza cererii de pe piață, Guvernul ar putea dezvolta programe educaționale de creșterea a calității și accesului la educație de nivel superior.

Totodată, 20% au optat pentru schimbarea metodei de înregistrare în calitate de plătitor TVA.

Alte propuneri de îmbunătățire vizează:

  • reducerea numărului de acte necesare pentru obținerea certificatelor
  • mai multe servicii publice online
  • tendere publice mai transparente
  • oferte de investiții pentru diverse domenii de interes
  • controale de îmbunătățire și nu de pedepsire, cel puțin la început
  • proceduri mai simple de imigrare în țară
  • oficii vamale cu program de lucru 24/7.

____________________________________________

Acest articol a fost realizat în baza cercetării Magenta Consulting ce ține de investitorii străini, la inițiativa International Finance Corporation, în iunie 2013. Studiul a constat în interviuri cu 92 investitori străini și 20 experți guvernamentali în investiții.  

Vizualizări176 Share Tweet Plus