Se pare că noi, oamenii, am devenit mai conștienți de obiceiurile noastre atunci când vine vorba de ocrotirea planetei. Astăzi, în Chișinău, tot mai mulți merg la cumpărături cu pungi din pânză în locul celor de plastic, aruncăm gunoiul în coșuri special amenajate, și nu pe trotuare, iar afacerile locale devin mai sustenabile – avem sacoșe biodegradabile la supermarketuri, caserole din carton pentru mâncarea la pachet și paie din hârtie pentru băuturi. Acest fapt este îmbucurător, însă situația nu este nici pe departe ideală.
Vestea bună este că acum chișinăuienii sunt mai responsabili din punct de vedere ecologic decât erau câțiva ani în urmă. Câți dintre ei sortează gunoiul? Mai sunt persoane care încă îl aruncă în stradă? Citiți în continuare și vedeți dacă vă regăsiți în statistica prezentată.
În ultimii 8 ani numărul persoanelor care separă gunoiul s-a mărit de patru ori
În 2011, 17% din populația urbană din Moldova separa gunoiul, iar jumătate l-ar fi sortat dacă ar fi avut posibilitatea. Opt ani mai târziu sondajul demonstrează că numărul acestora s-a mărit de patru ori: 72% dintre chișinăuieni obișnuiesc să sorteze gunoiul, 24% o fac cu fiecare tip de gunoi și 48% - parțial (unele sticle, cutii etc.). Mai mult de o treime continuă să nu sorteze gunoiul. Analizând mai detaliat situația, înțelegem că, odată cu înaintarea în vârstă, tendința de a separa gunoiul scade. Persoanele de 65+ ani o fac în cea mai mică proporție (65%) – cu toate că și aceasta este o pondere respectabilă. Mai observăm că, din toate regiunile capitalei, cel mai puțin se separă gunoiul la Ciocana – aproape jumătate dintre locuitorii acestui sector nu obișnuiesc să-l sorteze, pe când sectoarele Râșcani și Botanica au printre cei mai conștiincioși locuitori – 81% dintre ei sortează total sau parțial gunoiul.
La capitolul venituri – persoanele care au câștiguri lunare în familie mai mici de 3000 de lei, dar și acei cu veniturile de peste 15 000 de lei lunar sortează gunoiul în cea mai mică măsură.
În general, nu sortăm gunoiul pentru că nu avem tomberoane separate
Dintre acei care nu sortează gunoiul, 7 din 10 dau vina pe autoritățile locale – „nu există locuri amenajate, nu sunt tomberoane separate, nu sunt create condiții pentru a separa gunoiul”. Șapte la sută nu văd sensul în sortarea gunoiului pentru că acesta oricum se ia într-o mașină comună. Tot atâția nu o fac din lipsa de timp, de lene, din incomoditate sau din cauza că nu știu cum să o facă. O parte dintre chișinăuieni nu separă gunoiul pentru că autoritățile nu le cer acest lucru și pentru că nu sunt motivați cu nimic în schimb.
Mai aruncă cineva gunoiul în stradă?
Da, unul din zece chișinăuieni încă mai aruncă gunoiul în stradă. Cu toate acestea, 89% dintre locuitorii capitalei nu murdăresc străzile orașului și nu aruncă gunoiul pe jos, chiar dacă nu este vreun un coș de gunoi în apropriere. Numărul conștiincioșilor a crescut cu 32 p.p., comparativ cu anul 2014, când ponderea acestora reprezenta 57%, conform unui studiu realizat de Magenta Consulting. La acest capitol, femeile sunt mai responsabile decât bărbații, acestea păstrând curățenia pe străzi într-o proporție de 92 la sută. De asemenea, cu vârsta, chișinăuienii sunt mai conștiincioși – dacă tinerii de până la 25 de ani păstrează curățenia într-o proporție de 81%, atunci acei de peste 65 de ani – într-o măsură de 92%. Luați exemplu!
Încă un finding interesant este că străzile Ciocanei par să fie cele mai curate din capitală. O fi adevărat? Chiar dacă locuitorii de aici separă gunoiul într-o măsură mai mică, aproape nimeni dintre respondenții de la Ciocana nu aruncă gunoiul în stradă – acest sector marcând cea mai mare pondere de „responsabili” – 97%.
Dintre acei care aruncă gunoiul pe străzile Chișinăului, mai mulți sunt bărbați (56%). De asemenea, se remarcă și o cotă mai ridicată de rezidenți ai sectorului Centru (41%), tineret de până la 25 de ani (30%) și, spre marea noastră mirare – persoanele școlite. Una din trei persoane care încă mai aruncă gunoiul în stradă are studii superioare.
Putem concluziona că mai este de lucru la acest capitol. Ar fi bine să avem de la cine lua exemplu (influenceri, știți ce aveți de făcut), sunt binevenite inițiativele de educare și de promovare a unui mod de viață sustenabil și, desigur, avem mare nevoie de implementări în acest sens din partea autorităților locale. Noi suntem mulți, planeta una este. Ea este casa noastră și nu este veșnică. Haideți să o ocrotim!