Local vs. de peste hotare - ce branduri aleg moldovenii

Cum arată zilele unui locuitor din Moldova dacă traducem totul în branduri?

Dimineața începe cu o cană de ceai Lipton sau, pentru cei care nu deschid ochii fără o cafea, cu o ceașcă de Nescafe sau Jacobs, îndulcite cu zahăr Domnița.

Își face toaleta cu produse de la Oriflame sau Avon, își pune costumul de la Ionel, pantofii de la Zorile sau Cristina și merge la serviciu. Urcă sau se visează la volanul unui Mercedes, Audi sau BMW. Se încredințează că are cu el asigurarea de la ASITO și pornește spre stația Lukoil- Moldova sau Bemol pentru a-și face plinul cu benzină. Între timp, vorbește de la telefonul Samsung cu prietenii din rețeaua Orange, Moldcell sau Unite. Se înțeleg să iasă diseară la o bere Chișinău.

În pauza de masă, plătește factura pentru curent la Gas Union Fenosa.

Produse alimentare cumpără de la Fidesco, Fourchette sau Green Hils. Lactatele preferate sunt cele de la Alba sau JLC. Cei 2 litri de apă pe zi și-i asigură cu Apă Căinari. Mezeluri - neapărat de la Carmez sau Pegas.

Dacă fumează, atunci Doina sau Temp să fie. Iar la ocazii, servește un pahar de vin de Cricova.

Pentru casă, alege materiale de construcții de la Supraten, covoare de la Floare - Carpet sau Covoare - Ungheni. Electrocasnicele sunt în mare parte de la LG. Iar internetul fix este de la Moldtelecom sau Starnet.

În caz de boală sau pentru profilaxie, Spitalul Clinic Republican sau Centrul Mamei și Copilului sunt destinațiile la care se gândește în primul rând. Medicamente ia de la Farmacia Familiei sau Felicia .

Pentru studiile copiilor alege Universitatea de Stat sau ASEM. Iar pentru deplasări și vacanțe peste hotare - Air Moldova.

Descrierea de mai sus nu corespunde neapărat obiceiurilor noastre cotidiene. Sunt, însă, primele branduri care le-au venit în minte și au asociat diverse domenii de servicii și produse respondenții cercetării realizate de Magenta Consulting " Topul mărcilor prezente pe piața Republicii Moldova".

Topul celor 50 cele mai cotate branduri prezente în Moldova arată astfel:


NB: În unele cazuri respondentul a indicat o anumită marcă referindu-se la o categorie în care aceasta de fapt nu este prezentă, precum este cazul mărcii Franzeluța care a fost nominalizată atât în categoria "panificație", cât și în categoria "cofetărie, patiserie, bomboane" și "zahăr și crupe". La calcularea rezultatului final de 81% au fost însumate toate trei rezultate individuale pentru a reflecta cunoașterea reală a acestei mărci.

mâncare locală, servicii "ca în afară"

Nu facem excepție de la regula generală. Din totalul celor 50 de poziții ale topului, 35 aparțin mărcilor de origine locală. Iar aceasta înseamnă că brandurile de pe loc ne plac mai mult decât cele de peste hotare. Mai ales când vine vorba de produsele alimentare. Bomboanele Bucuria au ocupat poziția de top în preferințele respondenților. Printre primele 5 cele mai menționate mărci s-au plasat, de asemenea, pâinea și dulciurile de la Franzeluța.

Lucrurile stau diferit când vine vorba de servicii. În astfel de cazuri, preferăm companiile din afară. 90.50% și, respectiv 82.17%, au menționat telefonia mobilă și internetul de la Orange și Moldcell. Iar 63.01% - serviciile energetice de la Gas Union Fenosa. De ce? Pentru că preferăm deservire prietenoasă, calitativă și la timp. În plus, meritul companiilor din sau cu experiență adusă din afară, constă în abordarea "altfel". Acestea nu se identifică ca simpli furnizori de servicii, ci participă activ în viața socială a comunității, prin investiții în afaceri, evenimente culturale și, mai nou, prin acțiuni de responsabilitate socială. În acest fel, ele sunt acceptate mai ușor ca "de-ale locului", iar noi la rândul nostru, ne bucurăm de deservire pe placul nostru și practici bune de învățat, dar și de aplicat local.

Clasamentul mărcilor străine a acumulat cele mai multe mărci și la categoria automobile, stații de alimentare, ceai și cafea.

mai bogați, prin urmare, mai sofisticați

Studiul Magenta Consulting a scos în evidență și aspecte curioase ce țin de respondenți. Astfel, cu cât avem un venit mai mare, cu atât se extinde și spectrul de mărci pe care le cunoaștem. Un statut social sau financiar mai ridicat implică și utilizarea mai multor branduri, mai sofisticate, prin care ne afirmăm în fața semenilor și ne diferențiem de ceilalți. Aceeași tendință, se manifestă și în rândul intelectualilor, mai ales a celor cu studii superioare. Mai curioși din fire, de cele mai multe ori ei tind să ia decizii bine informate, în special când vine vorba de achiziții.

O anumită influență asupra nivelului de cunoaștere a brandurilor o are și locul de trai, precum și vârsta. Respondenții din mediul urban, precum și tinerii cu vârsta între 25-30 sunt predispuși să rețină și să numească mai multe mărci de produse și servicii.

Coeficientul de cunoaștere a mărcilor de către respondenți, analiza multicriterială, N=600

NB: Coeficientul de mențiune a mărcilor reflectă câte mărci au fost nominalizate din numărul total potențial de nominalizat. Astfel, dacă per total respondentul a avut posibilitatea să numească câte 3 mărci în fiecare dintre acele 41 de categorii și a numit câte una la fiecare categorie coeficientul de mențiune va fi egal cu 33%. Dacă el a menționat câte 2 în fiecare categorie acesta va fi egal cu 66%, etc.

Locale sau internaționale, brandurile și-au făcut loc atât de firesc în viața noastră încât nici nu le mai remarcăm. Bunăoară, statisticile arată că din momentul în care ne ridicăm din pat și până revenim ca să ne facem somnul de noapte, fiecare dintre noi folosește cel puțin 30 de mărci. V-ați întrebat câte branduri utilizați într-o singură zi?

______________________________________________

Studiul " Topul mărcilor prezente pe piața Republicii Moldova" a fost realizat în baza datelor colectate în rândul a 600 de respondenţi cu vârsta de 16-60 de ani, de pe întreg teritoriul republicii. Marja de eroare este estimată la ±3.9%, la un interval de încredere de 95%.

Topul include 50 de poziții pe care au fost distribuite 55 de companii, întrucât unele mărci au acumulat punctaj egal și s-au clasat pe același loc. 35 dintre bradurile menționate de respondenți sunt locale, iar restul 20 de origine străină.

VIDEO: Zilele unui locuitor dacă traducem totul în branduri

Vizualizări484 Share Tweet Plus