La examen cu fițuica - Peste 50% au copiat la școală - sondaj Magenta

Copiuțe de tip acordeon, formule zgârâiate pe pix, scris cu lapte pe hârtie în stilul lui Lenin sau, mai elaborat, handsfree încorporat în ghipsul de pe mână. Pe de altă parte, camere video, instalații de bruiat semnalele mobile, însoțitul studenților până și la baie și dezvoltarea abilității de a depista orice tentativă de fraudare.  În perioada examenelor, ingeniozitatea elevilor, dar și a examinatorilor nu are margini, iar societatea se împarte în două tabere: cei care admit copiatul și cei care sunt împotrivă. Magenta Consulting a realizat un sondaj social despre copiat pentru a afla câți dintre moldoveni au recurs și admit această practică. Răspunsurile au fost colectate prin metoda de cercetare CATI (interviuri la telefon) pe un eșantion de mai mult de 1000 de persoane.

De ce copiază moldovenii?

Motive pentru copiat sunt multe și sunt la fel ca și la alte popoare. Elevii recunosc că folosesc alte surse decât cele stocate în propria memorie pentru că vor notă mai mare, de care depind pentru a studia mai departe; pentru că au prea mult de învățat și nu reușesc; pentru că testele sunt dificile; pentru că părinții îi stresează să învețe bine.

Motivul care îi influențează pe cei mai mulți este că toți fac la fel.

Concluzia aparține cercetătorului Dan Ariely, care a dedicat un întreg studiu acestui subiect. Renumitul economist comportamental de la universitatea Duke, mai susține: cu cât frauda e mai departe de noțiunea de bani, adică nu implică un cost pecuniar, cu atât mai mult sunt oamenii pedispuși să comită astfel de fapte. Iar cel mai interesant, e că numărul celor care trișează doar puțin sau rareori și în general s-ar autocaracteriza ca oameni buni, este cu mult mai mare decât al celor care o fac des.  Iar în final, paguba economică provocată de primii o depășește cu mult pe cea a oamenilor care acceptă că sunt inonești.

Tinerii de 16-25 ani copiază des

Studiul social recent realizat de Magenta Consulting confirmă această ipoteză. Mai mult de jumătate din respondenți admit că au copiat la școală sau liceu câteodată sau rareori.  Doar 11,8% recunosc sincer că folosesc copiuțe des. Iar cel mai mare procentaj al respondenților care au răspuns astfel îl reprezintă tinerii de 16-20 de ani.  25% spun totuși că nu au copiat niciodată. Cei mai mulți respondenți cu acest răspuns fiind de 51-60 de ani. Care ar fi explicația? Să fie faptul că pe timpul părinților și bunicilor, studiile erau gratis și concurența mai mică? Sau faptul că în sfârșit aveau toți acces la educație ceea ce îi motiva să învețe neforțat? Sau faptul că în zilele noastre există prea mulți factori ce distrag elevii de la învățat? Probabil nu există persoană care să nu se fi trezit după câteva ore la multe pagini web depărtare decât cea în scopul căreia a accesat internetul.

Soluții împotriva copiatului există

Întrebați dacă ar mai copia în cazul în care ar avea acum ocazia, aproape din respondenții sondajului Magenta Consulting 60% din respondenți au spus că nu. Dar, tot Dan Ariely constată că în viitor fiecare dintre noi se vede mai bun. De aici și veșnicile promisiuni de a merge de luni la sală, de a învăța sau de a nu mai repeta ceva până la următoarea dată.

Ca o metodă de contracarare a trișatului la examene, economistul comportamental a făcut apel indirect la latura morală. A rugat participanții la experiment să-și amintească cele 10 păcate. Nimeni nu le-a enumerat pe toate, desigur, dar niciunul nu a trișat. Chiar și cei care se considerau atei sau agnostici. Pentru educație, cercetătorul, care este și profesor la universitatea Duke, a rugat studenții să semneze, înainte de test  că vor respecta Codul de Onoare al instituției de învățământ. Și la fel, a funcționat, chiar dacă universitatea nici nu avea un astfel de cod.

______________________________________________

Nota metodologică: datele au fost colectate și analizate de către compania Magenta Consulting prin intermediul unui sondaj efectuat la telefon pe un eșantion de 1123 de persoane cu vârstă între 16-60 de ani din Republica Moldova. Datele au fost colectate în perioada 31 martie - 23 aprilie 2014.

Vizualizări147 Share Tweet Plus