Fericit, dar emigrant

În continuarea evaluării fericirii în Republica Moldova, unde 64% din respondenţi s-au declarat fericiţi, dorim să prezentăm o altă tematică raportată la acest subiect – dorinţa de a pleca peste hotare. Această cercetare se bazează pe datele din Magenta National Screening efectuată de Magenta Consulting, trimestrial, pe un eşantion de 1400 respondenţi în 24 localităţi urbane.

Un tablou atât de optimist ne lasă stupefiaţi în faţa răspunsurilor la întrebarea ”Aţi dori să plecaţi peste hotare?”. 68% au declarat ca doresc să părăsească ţara cu diferite scopuri. 40% dintre persoanele care se declară fericite ar pleca din ţară, 52% din cei care se declară mediu fericiţi, de asemenea, ar pleca din ţară, iar printre cei care se declară nefericiţi 61% ar pleca. Indiferent de cât de fericiţi se declară cetăţeni Republicii Moldova doar 32% nu sunt dispuși să plece nicăieri; 26% ar pleca temporar (studii, vizite, călătorii); cu gândul de a pleca peste hotare în căutarea unui loc de muncă trăiesc 21% din respondenţi; 21% din respondenţi ar emigra cu plăcere.

Majoritatea (58%) dintre cei care și-ar dori să emigreze sunt tineri cu vârsta cuprinsă între 14-29 ani. Dintre cei care doresc să-și găsească un loc de muncă peste hotare doar 39% sunt tineri cu vârsta 14-29 ani, majoritatea (61%) fiind persoanele care depășesc vârsta de 30 ani. Oricum, printre cei care n-ar pleca din ţară majoritatea sunt adulţi peste 30 ani. Luate separat, toate segmentele de vârstă, 49% dintre adolescenţi și 51% tineri cu vârsta 20-29 ani ar pleca din ţară. În ceea ce privește tinerii de peste 30 ani și adulţii de peste 45 ani, rata celor care și-ar dori să plece la muncă sau să emigreze peste hotare este mai modestă 39% şi respectiv 32%.

Este interesant că dorinţa de a emigra este invers proporţională în raport cu vârsta. Altfel spus, cu cât mai tânără va fi vârsta respondentului, cu atât mai înalt va fi scorul pentru dorinţa de emigrare și invers. Diferenţele de vârstă raportate la dorinţa de a pleca ar putea fi explicate din perspective statutului și posibilităţilor socio-economice ale fiecăruia dintre aceste segmente în această ţară. 

Un alt indice important care pare să relaţioneze cu dorinţa de a pleca din ţară este nivelul de instruire al respondenţilor. Cea mai înaltă rată a persoanelor care și-ar dori să plece la muncă sau să emigreze peste hotare se înregistrează în rândurile respondenţilor cu studii medii incomplete, 52%. Aceștia sunt urmaţi de respondenţii cu studii medii, 46%. Persoanele cu studii superioare și post - universitare sunt mai puţin interesaţi de aceste perspective 39%, respectiv 25% ar opta pentru plecare.  Majoritatea celor care ar pleca temporar după hotare (68) deţin studii superioare şi post universitare.

Este evident că la capitolul venituri, datele sânt invers proporţionale cu mărimea acestuia, pentru cei care doresc să emigreze sau să plece la muncă peste hotare. Cei care ar pleca pentru o perioadă de timp au declarat venituri mai înalte. Dacă în articolul precedent am vorbit ca cei mai fericiţi respondenţi sânt din familii relativ mari – 4 persoane, anume respondenţii din aceste familii au manifestat cea mai înaltă dorinţă de a emigra sau a pleca la muncă peste hotare. Evident, oamenii nu pleacă din plăcere ci mai degrabă situaţia socio-economică-politic-culturală îi forţează, în special în condiţiile când există oferta de a-și îmbunătăţi calitatea vieţii. Probabil oportunitatea de a pleca, experienţa personală sau a persoanelor cunoscute ar explica dorinţa de a pleca a concetăţenilor noștri. În ultimii 16 ani, marcaţi de tranziţie, fenomenul emigrării în Republica Moldova a devenit atât de uzual, încât practic fiecare cetăţean cunoaște cel puţin o persoană care a emigrat. Criza care a afectat economia globală, începând cu a doua jumătate a anului 2008, a marcat considerabil piaţa forţei de muncă. Drept rezultat, creșterea economică înregistrată în ultimii ani în Republica Moldova, datorită remitenţelor, a început să înregistreze un declin enorm. Reducerea solicitărilor pentru forţa de muncă și înăsprirea legilor cu privire la emigranţi (exemplu, Italia, Spania, Olanda etc.) pune mulţi concetăţeni în faţa lipsei alternativelor, aceștia fiind nevoiţi de a se întoarce acasă. Potrivit Biroului Naţional de Statistică numărul moldovenilor care muncesc peste hotare a scăzut de la 340,000 în 2008 la 272,500 în anul 2009. Cercetările OIM arată că în Martie 2009, rata moldovenilor care primeau bani de la rudele de peste hotare a scăzut cu 20%, comparativ cu anul 2008. Pe fonul crizei economice oficializate recent și în Republica Moldova, numărul emigranţilor întorși acasă, scăderea volumului remitenţelor, populaţia Republicii Moldova anticipă o serie de reduceri la capitolul cheltuieli.

Fericiţi, pe de o parte, dar doritori să emigreze, de altă parte, oricum, cetăţenii ţării își manifestă speranţa în ziua de mâine. Cei care sânt nevoiţi să se întoarcă acasă din lipsa lucrului peste hotare, aduc un bagaj de cunoștinţe acumulate în diferite domenii – fie la universitate sau la construcţie – dar sigur aceste cunoștinţe v-or contribui atât la dezvoltarea ţării, cât și la dezvoltarea familiilor în care se întorc.