Elemente fundamentale de marketing şi de business

Cercetarea ca instrument strategic

Directorul General al companiei Magenta Consulting Dumitru Slonovschi

Interviul a avut loc în emisiunea Economics la postul Radio 7, noiembrie 2011

Click aici pentru Audio

 

-        Bine ați venit!

-        D.S. Bine v-am găsit!

-        Eu aș vrea, pentru început, să facem o introducere în această tema, pentru că, am mai zis-o de mai multe ori, s-ar putea ca unii dintre ascultătorii noștri să audă pentru prima dată de noțiunile pe care le utilizăm noi. Așadar, aș vrea să vă întreb: Ce este o cercetare de marketing sau o cercetare de piață, sau, poate, ele se mai numesc și altfel?

-        D.S. Să vă zic astfel: analiză de marketing sau analiză de piață e similară unui  control medical pe care, vrem sau nu vrem, dar mergem la medic o dată sau de două ori pe an, și-l facem. Respectiv, cercetarea de piață ne prezintă, în mare măsură, cum gândește o populație dintr-o țara sau, de fapt, din mai multe țări; cum reacționează la anumite produse, care e reacția la anumite evenimente sociale, ce atitudine au față de anumite campanii promoționale, le place sau nu produsul sau serviciul nostru. Altfel spus, este oglinda efortului nostru până la urmă, de a comunica cu această piață, de a-i livra un anumit produs sau serviciu.

-        Dar vorbind foarte tehnic, ce este o cercetare de marketing?

-        D.S. Vorbind tehnic, ca la un curs de marketing, cercetarea de marketing este, până la urmă, aplicarea unor instrumente de colectare de date pentru a afla opinia consumatorului. În acest caz pot fi aplicate metode cantitative sau calitative. Metode calitative - sondaje, fie față în față, fie la telefon sau prin internet. Metode calitative - Focus grupuri, interviuri aprofundate. Și toate vin să colecteze acea informație de pe piață, din spusele (gura) consumatorului. Acestea fiind colectate, sunt mai apoi, să zicem așa, catalogate, puse într-o bază de date și, ulterior, analizate statistic. După aceasta se prezintă "temperatura" care este în țară.

-        Știu că exista câteva tipuri de cercetări de marketing de bază. Puteți să ne spuneți care din ele sunt cele mai des întâlnite.

-        D.S. Cele mai frecvent utilizate, să zicem, nu numai în Moldova, dar chiar și în apropierea imediată, sunt sondajele. Cam 70 la sută din cercetările de piață sunt bazate pe sondaje. Focus grupurile sunt antrenate atunci când este vorba de analiza unui anumit produs sau a unui anumit fenomen. Mai sunt și acele analize industriale în baza anumitor modele care au fost elaborate de savanți în anii ´70. Până în prezent folosim modelele lui  Michael Porter. Sunt modele și mai noi, precum ar fi metoda Blue Ocean elaborată cu câțiva ani în urmă. Modelele noi vin să ne spună cum este o industrie, cât de mare  este ea, care este capacitatea industriei, cât timp se consumă un anumit produs, pe de o parte, și, concomitent, avem și alte instrumente cum ar fi sondajul și Focus grupurile care ne informează de ce aceste produse sunt consumate de utilizatori.

-        M-ați dus și pe mine în ceață... Ați pomenit, la un moment dat, de Blue Ocean, pe celelalte nu am reușit să le rețin. Mergeți și faceți niște măsurări cantitative sau cum aflați care e volumul pieței?

-        D.S. În mare măsură volumul pieței este o cercetare de birou care se bazează pe date statistice. Formula ideală, formula perfecta ar fi, când Departamentul de statistică ne-ar furniza anumite date de producție şi de comerț. Deci, volumul pieței este egal cu producția, minus exportul, plus importul. Aceasta ar fi o formulă clasică. Dar nu întotdeauna avem aceste cifre. Și nu aș zice că doar în Moldova este o problemă relațiile cu statistica oficială, mai sunt aceste probleme și în alte țări. Este vorba de anumite caracteristici ale produsului. Să zicem că Departamentul de statistică nu poate face evidența  pentru anumite produse care sunt mai apoi utilizate și din ele se fac alte produse. Dar avem şi clienți care doresc să afle volumul pieței pentru pungile de la supermarket. Vă dați seama că pungile sunt rezultatul unui proces tehnologic și, până la urmă, din păcate, Departamentul de statistică nu dispune de această evidență.

-        M-aș mira dacă ar face-o!

-        D.S. Mai sunt și alte metode de măsurare atunci când lipsesc în totalitate datele statistice despre producție sau vânzări. În acest caz încercăm să estimăm capacitatea de piață prin datele cantitative din sondaje, din ceea ce ne spune consumatorul, cât de des el consumă un anumit produs/serviciu. Respectiv, aplicăm anumite formule și vedem cam cât se consumă, în general, într-o țara. Bine, acum vorbim despre Moldova.

-        Din câte îmi amintesc eu, companiile de cercetare nu fac doar cercetări la cererea sau la solicitarea clienților, dar există și așa numitele cercetări de tip Omnibus. Ce semnifică acestea pentru publicul larg.

-        D.S. Consider că cercetarea de tipul Omnibus ne demonstrează că o companie de cercetări, o companie de consultanță a ajuns la o anumită maturitate. Să zicem că își permite să colecteze un număr impunător de date, care este suficient de costisitor, și, mai apoi, aceste date, fie  că le vinde, de ce nu, sau, fie că le publică gratuit. Noi avem o astfel de cercetare de tip Omnibus care este trimestrială și se realizează pe un eșantion de 3000 de respondenți. Deci, este un sondaj care include mai multe fenomene sociale: cum gândesc moldovenii, ce consumă, care este atitudinea față de sondajele politice etc. Datele sunt livrate de către toți consumatorii noștri, de către toți cetățenii noștri. Prin astfel de servicii, și noi, și alte companii care realizează cercetări de tip Omnibus, au contribuit și contribuie, la dezvoltarea societății.

-        Ați spus la un moment dat, că aceste cercetări și, în general, tipurile de cercetări și volumul acestora, vorbesc despre seriozitatea companiilor care operează pe piață. Haideți să facem o scurtă trecere în revistă a pieței de cercetare în domeniu marketingului. Cam câte companii, cel puțin serioase și care s-au afirmat, există acum în Moldova?

-        D.S. În mare măsură aș împărți domeniul de cercetări în două părți. Vorbind de cercetările de marketing, avem în vedere segmentul comercial, deci, se fac cercetări pentru companii care vând anumite produse și servicii. Noi mai avem companii care fac și cercetări sociale. Deseori, chiar și noi, și alte companii, combină aceste servicii în activitatea sa. Să vă zic de ce? Desigur, apare întrebarea, intuiesc eu că apare - pe cât de matură este piața noastră în domeniul de cercetări. Sincer - se maturizează cu pași mari. În ultimii 3 ani am observat că această creștere, înţelepciunea care le vine companiilor, devine mai evidentă. Dar, oricum, noi nu putem supraviețui, noi, am în vedere, companiile de consultanță, nu putem supraviețui doar cu cercetările comerciale. Respectiv, facem și cercetări sociale.

-        Dar, așa, la general, cam câte companii serioase de cercetări avem?

-        D.S. Eu aș numi 4, inclusiv noi - Magenta Consulting.

-        Haideți să le spunem pe nume.

-        D.S.  Cred că nu aș vrea să fac publicitate.

-        Deci, nu vreți să spuneți topul pe care îl considerați DVS. de concurenți?

-        D.S. Noi monitorizăm cu atenție ceea ce se întâmplă pe piață, sau chiar auzim și opinia clienților noștri care au lucrat în trecut cu alte companii, sau mai lucrează și în prezent. Unele sunt satisfăcute, altele - mai puțin satisfăcute, sunt companii mari care s-au stabilit deja pe piață de mai mulți ani, mai mult de 5 ani. Sunt și companii mici, care depun eforturi destul de serioase. Dar, din păcate, există și o strategie mai mult moldovenească de scădere de prețuri - adică important e să luăm clientul și pe urmă vedem cum facem. Aceste companii încearcă să reziste, să facă față, încearcă să crească, dar până la urmă o să ajungă și ele peste 5 ani, 6 ani, 10 ani și o să înțeleagă că această strategie adoptată de ele, de scădere de preț și de, hai să zicem așa, rupere a clientului de la unul la altul, nu este una binevenită. Până la urmă, este în defavoarea industriei noastre de consultanță. Deci, pierdem cu toții și educăm clientul nostru să perceapă aceste cercetări la un preț mai scăzut. În acest caz vorbim de tendere la nivel național și de tendere comerciale. Nu știu. Iarăși, din discuțiile cu clienții noștri vedem că unele companii oferă bugete ireale. Adică nu este posibil să faci un sondaj cu așa prețuri reduse. Numai din motivul acesta nu aș vrea să numesc cine sunt cei mai puternici și cine sunt mai slabi. Nu vreau să pun pe cineva în situații neplăcute.

-        Eu aș întreba altfel. În momentul în care vine cineva la un tender și oferă o sumă de râs pentru o cercetare importantă, eu ca și client, mi-aș putea pune întrebarea: Pe cât de credibil este rezultatul acestei întreprinderi, dacă vreți, pentru că, mă rog, există cheltuieli pentru organizare, pentru logistică, pentru procesare. Și atunci, proiectând pe întreaga piață, haideți să facem o pledoarie pro probabil - cât de credibile sunt sondajele și de unde vine credibilitatea lor şi de ce oamenii nu ar trebui să spună în permanență că nu se știe cât sunt de credibile. Că am avut niște exemple când am rămas stupefiați de rezultatele reale și cercetările anterioare?

-        D.S. Vă răspund la ambele întrebări. Ce vizează bugetele și alte tendere care au loc, și bugetele mici, să zicem așa, eu aș zice că sunt 2 chestiuni care pot fi scoase în evidență. Deoarece anumite companii nu-și dau seama de costuri, anume din acest motiv, noi chiar îndemnăm colegii din industria noastră, să descrie cât mai detaliat bugetul la aceste tendere , ca acel potențial contractor să vadă cât achiţi unui operator în câmp. Și atunci, speranța mea este că își va da seama că nu poate acest buget să fie real, cum spuneți și Dvs. În acest moment ei să-și pună întrebarea - pe cât de credibile sunt datele. Nu aș vrea să zic că anumite cercetări sunt fraudate sau datele nu sunt reale, dar, mă rog, rămâne un semn de întrebare. Să vă răspund și la a doua întrebare, despre credibilitatea sondajelor. Da, sunt de acord. Deci noi avem un barometru și avem sondaje în timpul campaniilor electorale. Ele se numesc sondaje social-politice care apar în mass-media. Dar mai avem și Exit poll care, din păcate, nu merge bine deocamdată. Motive sunt multe. Fiecare cercetător își trage plapuma spre sine. Eu aș zice că cea mai mare greșeală, începând de la sfârșit, este acel respondent care mai apoi critică sondajele. Într-un final, respondenții încă nu au această cultură să înțeleagă, de fapt, că părerea lor contează. Cineva depune efort, bine, noi suntem plătiți, noi depunem acest efort. Aceasta este meseria noastră. Cineva este contractor, cheltuiește bani, fie aceasta organizații internaționale sau organizații publice. Am avut și noi cazuri când operatorii spun că respondenții vorbesc cam urât cu ei, am sesizat și situații mai puțin plăcute, când ei au fost un pic agresați. Dar încercăm să trecem peste asta. Încercăm  să comunicăm la maximum. Importanța sondajelor, chiar și această discuție de astăzi, cred că va pune anumite semne de întrebare printre respondenții, cel puțin, din țară. E bine să se înțeleagă faptul că este important să răspundeți, nimeni nu vă urmărește. Dacă a venit operatorul la ușa Dvs. - acesta este un pas statistic. Iar el este obligat să vă viziteze de 3 ori, până când primește un refuz . Adică, fiți drăguți, răspundeți. Că, într-un final, beneficiem cu toții de asta.

-        Este adevărat că până la urmă rezultatul unui sondaj, dacă vreți, este și un test de sinceritate pentru cei asupra cărora a fost el exercitat.

-        D.S. Sigur că da, dar chestia asta este cu mult mai profundă și mai interesantă. Sigur că da - sinceritatea, dar am auzit foarte multe polemici despre cât de sinceri sunt respondenții noștri. Nu aș pune accent doar pe sinceritatea respondenților. Aș evidenția mai mult anumite instrumente care trebuie folosite în sondaje. Adică, nu se adresează întrebări de filtru, dar întrebări de verificare, cu o anumită șmecherie. Acea întrebare poate fi pusă în sondaj de patru - cinci ori. Mai sunt tertipuri ca - împărțirea eșantionului în două: adică, unii respondenți primesc un set de întrebări, alții - alt set. De fapt, sunt aceleași întrebări, numai că răspunsurile sunt mixate ca să nu influențăm pe cineva. Sunt o sumedenie de metodologii care se utilizează anume pentru calitatea răspunsurilor.

-        Acum aș vrea să mă adresez celor care, eventual, vor fi abordați de către operatori. Domnilor, dacă nu vă place un produs sau un serviciu, nu e cazul să ascundeți acest lucru, pentru că cel care a comandat serviciul acesta este chiar interesat să știe dacă vă place sau nu. În caz contrar, puteți rămâne cu produsul/serviciul mult și bine, neîmbunătățit și nevalorificat, doar pentru că Dvs., din complezență ați spus: «ok, e bun!». Și haideți să revenim la aspectele economice. Aș vrea să vă întreb nemijlocit pentru business, care este aportul pe care îl aduce o cercetare de marketing?

-        D.S. După cum am și început discursul de astăzi, pentru business este absolut important să faci această cercetare. Bine, în situație perfectă, măcar o data în trimestru, dacă nu, cel puțin o dată în an, ca să vezi care este situația pe piață. Sunt sigur că majoritatea companiilor nu numai că au auzit, dar și aplică anumite strategii în dezvoltarea sa. Noi cu toții știm că la sfârșit de an se face bugetul, iar întocmind bugetul, aplici o părticică din strategia ta. Tu faci aceste strategii? Și apoi cine le măsoară? Am făcut publicitate, am investit, am pus billboarduri, am pus spoturi, am schimbat ambalajul produsului. Și până la urmă, de unde să  știm - a fost efectiv sau nu. Îi credem pe prietenii cu care stăm la bucătărie și discutăm, îi credem pe angajații noștri care sunt, într-un fel, influențați de activitatea pe care o fac. Nu. Răspunsul este - mergeți în teren și întrebați consumatorul final. Doar așa poți afla care, de fapt, este imaginea ta pe piață, de la o persoană terță, care nu este interesată, de la o companie de consultanță.

-        În urma colectării datelor, de obicei, sau din practica Dvs., ați observat vreo schimbare de comportament a companiilor în raport cu clienții sau cu piața, când au obținut rezultate dramatice pentru ei, adică, nu chiar așa cum și-au imaginat ei de bine sau de rău?

-        D.S. Eu aș zice că în 80 la sută din cazuri (să zicem așa) compania primește, din experiența noastră iarăși, alte date decât s-ar fi așteptat. Spre regret, ele sunt mai slabe. Avem și cazuri foarte interesante, când companiile, într-adevăr, acceptă cifrele și modifică strategia sa pe parcursul anului. Chiar dacă au fost adaptate la începutul anului anumite instrumente, putem observa că pe parcursul anului își schimbă campania de promovare, ba chiar și produsul. Consider că anume companiile care cred în aceste sondaje aplică așa numitele instrumente pentru îmbunătățirea produsului său.

-        Ați spus o chestie foarte importantă - clienții care chiar cred în aceste sondaje, și eu aș vrea să vă întreb, ați avut cazuri în care a venit un client și pentru că nu a obținut datele pe care și le-ar fi închipuit că  trebui să le obțină, să conteste rezultatele?

-        D.S. Nu cred că am ajuns la contestare. În mare măsură vedem această primă reacție de negare, care este absolut normală. Adică, este absolut normal, este absolut firesc, când investești milioane în publicitate și tu vezi că ponderea ta a crescut doar cu câteva procente. Dar, până la urmă, discuți cu el, îi explici situația, îi prezinți mai multe figuri, tabele etc. Vorbești cu el, îi faci o consultantă. Noi suntem o companie care realizează sondaje și-i propune clientului să interpreteze el însuși aceste cifre. Acordăm un serviciu integru, îi lămurim ce semnifică o cifră, ce înseamnă altă cifră. Nu am avut cazuri care să fie contestate, este doar un singur caz când cifrele ne păreau mici chiar și nouă, și atunci, din pură curiozitate, am mai efectuat acest sondaj din cont propriu. Datele au fost aceleași.

-        Dvs. contactați, probabil, în permanența cu oamenii de marketing și acum vorbesc de marketingul în general ca și piață profesională. În opinia Dvs., fără a supăra sau a lăuda pe nimeni, noi avem o armată de marketeri care știu, în primul rând, să ceară o anumită cercetare și apoi să o valorifice, pentru că, eu bănuiesc, Dvs. nu faceți cercetare doar standardizată, ci, probabil, ea trebuie să fie pliată pe interesele fiecărui client.

-        D.S. Da, aveți dreptate perfectă. Fiecare cercetare este un produs unic. Nu poți aplica același șablon de la un client la altul. Este foarte individual. Spre regret, nu vreau să supăr colegii mei din celelalte companii, dar foarte puțini știu să facă această solicitare, așa numitul Brief. Unii clienți știu că își doresc anumite metode de cercetare, adică, din start îți spun că vreau un sondaj, alte companii, cred eu, procedează mai corect, ei indică doar obiectivele și scopurile. Și, în mod normal, trebuie să urmeze acea primă întâlnire când consultatul intră în companie și încearcă să vadă care este necesitatea. Dar puțini, totuși, intră în esență. Așadar, acea armată de marketeri despre care spuneți, se formează. Cert este că avem anumiți lideri, anumiți căpitani, să zicem, care conduc această armată, sau anumiți trendsetters, care indică drumul, drum care nu e pavat, dar e, să zicem, de țară. Aceasta armată creste și avem o generație noua care este foarte interesantă, care citește mult, care se informează. Am predat la o instituție de învățământ cursul de Audit de marketing și, inițial, eram foarte sceptic față de faptul cum vor fi acești studenți care sunt absolvenți de masterat, dar, în fine, am fost plăcut impresionat. Adică, mai mult de jumătate de grupă a fost interesată de acest obiect și a demonstrat şi anumite cunoștințe. Respectiv, cred că în vreo 3-5 ani acești tineri, cu cunoștințe bogate, vor începe să lucreze atât în țara, cât și de peste hotare, iar la aceste cunoștințe teoretice se va adăuga și experiența locala. Iată atunci se va forma acea armată autohtonă care poate face față diverselor situații.

-        Dar din experiența actuala, care este predilecția businessului moldovenesc - cercetarea calitativa sau cercetarea cantitativa?Cum credeți, de ce?

-        D.S. Eu aș zice cert - cantitativa. Sondajul a fost mediatizat ca metodă de cercetare mai mult decât alte instrumente cum ar fi Focus grupurile sau interviurile aprofundate. Am în vedere sondajul realizat fața în fata şi la telefon. Consider că este un indicator bun. Respectiv, consumatorul nostru a început să creadă în aceste sondaje, dar, în conformitate cu trendul mondial, cred că în câțiva ani, poate peste un an-doi, cercetările cantitative - sondajele vor fi în descreștere. Adică, accentul acestor cercetări vor fi Focus grupurile și interviurile aprofundate.

-        Făcând o referința la experiența internaționala, puteți să ne spuneți care sunt , într-adevăr, acum, în afara de dilema pentru calitativ, trendurile, sau care este moda, daca vreți, în materie de cercetare, ce ați vrea să aduceți pe piața? Înțeleg, poate e şi un secret comercial, dar ce se poartă altceva în țările mai dezvoltate decât la noi?

-        D.S. În UE sau în Europa, aproape de noi, se fac şi acele sondaje, dar mai mult, totuși, sunt aplicate metodele calitative - fie FG, fie altfel de discuții, fie discuții triade în grupuri mai mici, sau interviuri aprofundate. Sigur, se fac şi sondaje, dar haideți să pornim de la necesitatea cercetării. Nu poți să faci doar FG sau Interviuri aprofundate. Cauți explicații de ce un anumit fenomen se întâmpla, pe când sondajul spune câți consideră A, câți consideră B. Varianta perfecta e să le combini pe ambele. Dar cred că în viitor cercetările se vor trece pe calitativ. Acum vă spun despre ideile noastre. Noi în fiecare an aducem un produs nou pe piața, încercăm să simțim pe cât de pregătit este consumatorul nostru. Nu suntem o companie care face sondaje cum am mai zis, doar încercam să promovam cercetările adevărate. Sondajul este un instrument şi eu cred că în această ţara se pune un accent prea mare asupra acestor sondaje. El este doar un instrument de colectare a datelor. Noi aducem modele de analiză, cum ar fi un brand tracking (lunar sau trimestrial), care presupune evaluarea brandului sau sănătatea brandului, facem un usage and attitude... nu doar întrebări - eu cred aşa,el crede aşa, dar construim anumite modele care ne arată anumiţi indicatori. Anual venim cu câte un model nou, pe care încercam să-l implementam, în cazul în care companiile sunt gata să-l înțeleagă.

-        Ați spus DVS. la un moment dat că datele pe care le obțineți în urma cercetărilor de piața sunt într-un fel de pre diagnosticare a societății. Aș vrea, pe final de emisiune, să discutăm câteva minute despre dinamica celor pe care îi numim noi - consumatori. De câți ani sunteți pe piața?

-        D.S. Magenta Consulting există din 2006 și experiența mea este din 2002, când am început în calitate de consultant junior în Suedia.

-        Cel puțin din 2006 și până acum, în ce mod a evoluat consumatorul moldovean? Unde sunt capitolele la care avem o creștere calitativa și care ar fi, să zicem, portretul-robot sau daca nu robot, atunci portretul general al consumatorului autohton?

-        D.S. Cred că sunt mai multe grupuri de consumatori. Dacă acum 4 ani în urma auzeam exclamații de tipul - eu știu mai bine,  deoarece lucrez de 20 de ani în această industrie (nu vreau să numesc industriile), acum nu mai auzim astfel de replici. Sigur, clientul știe mai bine, iar noi nu putem fi experți în toate industriile. Noi venim cu educația noastră și cu acel bagaj de modele de cercetare pe care le implementam în diferite industrii. Şi, desigur, clientul știe mai bine, iar noi comunicam foarte mult cu el. Mă bucur mult că avem și companii autohtone, nu neapărat mari,companii mici, care, fie lansează o afacere sau a lansat afacerea cu câțiva ani în urmă, dar ceva poate nu merge sau pur și simplu au decis să vadă situația pe piața. Respectiv, aș zice că creșterea din ultimii 2-3 ani este cu mult mai mare decât în 2006 - 2007, când aceste cercetări abia - abia se porneau. Spre regret, mai avem și clienți care fac aceste cercetări din motivul că compania-mamă din altă țară are respectivele rigori.

-        Eu vroiam și un portret al moldovenilor care sunt consumatori, nu doar a întreprinderilor, pentru că Dvs. aveți aceste cercetări de tip Omnibus și chiar mă interesează cum au evoluat ei?

-        D.S. Moldoveanul evoluează foarte pozitiv și chiar dacă mulți se plâng - uite țara asta în care trăim.... De fapt, noi observăm o creştere la nivel social. Să spunem - stilul de viață: observăm că începem mai mult să citim. Iarăși, de când am implementat acest Omnibus, de 4 ani, avem permanent întrebarea despre stilul de viața în capitolul Stilul de viața. Și remarcăm că noi devenim mai interesați de presă, de noutăți, noi citim mai multe cărți, noi ne informăm mai mult de pe net, sigur, televiziunea și ziarul sunt instrumente interesante, dar netul, ca sursă de informare, creste practic trimestrial. Moldovenii cred în mărci, în branduri. Acest lucru este ceva prestigios. Până la urmă, asta se poate observa.

-        Surprinzător pentru o viață nouă.

-        D.S. Mă bucură faptul că la evaluarea unui produs, prețul produsului deja este pe locul II, locul III. Și noi ne-am învățat să ne iubim, în primul rând, pe noi, să alegem acele produse care sunt mai bune. Adică, mai mult de jumătate sunt în goana după acea marcă, nu vreau să le numesc care, din cauza că așa este prestigios. Mai avem și consumatori care preferă calitatea. Moldovenii sunt foarte deschiși, le place publicitatea, se uita cu plăcere la această publicitate, dacă, mai ales, este calitativă. Moldovenii sunt extra fericiți. Câțiva ani în urma am efectuat această cercetare când 80 la suta s-au autodeclarat ca fiind foarte fericiți. Bine, psihologic pot explica acest fenomen - fie din prostie, fie din prea multă fericire. Încercați și faceți acest experiment, și asta o zic tuturor, intrați într-o sala, intrați undeva unde sunt 10 oameni și rugați-i să se autoplaseze pe o scală de la 1 la 10, și o să observați că 80 la suta se plasează pe locul 8. Deci, suntem un popor extrem de optimist.

-        Un popor de nota 8. Cu alte cuvinte, aproape de cea mai înaltă notă de autodefinire. Va mulțumesc mult pentru foarte multe și interesante lucruri pe care le-am auzit astăzi.

-        D.S. Şi eu vă mulțumesc. 

 

 

Vizualizări326 Share Tweet Plus