Dacă într-o familie domnește pacea și buna înțelegere, înseamnă că în casă există cel puțin 2 televizoare și 2 computere. O spune o zicală din popor și nu e departe de adevăr. Din moment ce le încorporează pe toate - TV, cărți, reviste și ziare, sursă de informații, mijloc de a-i aduce mai aproape pe cei dragi plecați peste hotare, de a găsi alesul inimii, de a face și promova afaceri, de a lucra din orice colț al lumii fără a fi la oficiu, de a face cumpărături inaccesibile în țară sau de a obține acces la diverse servicii la orice oră - calculatorul a devenit acea "cutiuță magică" care poate transforma chiar și cel mai năstrușnic vis în realitate.
În jurul internetului și computerului noi ne construim o parte din viața personală, iar guvernele - strategiile și politicele publice de dezvoltare. Dar câți dintre noi știu despre E-guvernarea aflată în plină desfășurare la noi în Moldova? S-a întrebat Guvernul, a aflat Magenta Consulting împreună cu Institutul pentru Politici Publice prin studiul "Percepția, utilizarea și susţinerea populaţiei pentru transformarea e-guvernării în Republica Moldova".
Se schimbă vremurile, la fel și accepțiunile. Un gospodar de Moldova nu e gospodar fără casă, mașină, televizor LCD și... computer. Ponderea gospodăriilor casnice ce dispun de cel puţin un calculator conectat la Internet este de 53%. Unii au și până la patru calculatoare. În medie, însă, la o gospodărie revin 1.1 computere.
Întâietatea o dețin respondenții care locuiesc la oraș, au studii superioare și dispun de mai mulți bani. Cel mai mare număr mediu de calculatoare per gospodărie s-a înregistrat în cazul celor cu venituri de peste 6000 de lei. Ei accesează Internetul cel puțin o dată pe zi și petrec minimum 2-3 ore în fața calculatorului.
Computerul este o "jucărie" interesantă pentru tineri, totuși. Tot ei, de regulă elevi și studenți, sunt cei care nu dispun de bani pentru a-și cumpăra unul. Acesta este motivul principal pentru care nu au un calculator respondenții de 16-25 ani (70%). Opțiunile la care apelează ei pentru a obține acces la Internet sunt prietenii și cunoștințele, biblioteca și internet-cafe-urile.
Le folosesc în principal pentru Skype, odnoklasniki și facebook. Altfel, cum mai află ce mai fac, pe unde sunt și cât de bine trăiesc foștii colegi, vecini și cunoștințe? Apoi, pentru a descărca filme artistice, seriale al căror final nu mai au răbdare să-l urmărească la TV, muzică sau cărți, și pentru distracții. Cine nu a încercat măcar o dată jocurile online?
Scopul utilizării Internetului, N=1677, %
% din numărul total de respondenți
Cea mai răspândită modalitate de conectare a gospodăriilor la Internet din mediul rural sunt cele de tip ADSL (47% ) și 3G (15%) . Viteza fibrei optice (27%) este accesibilă deocamdată pentru cei din mediul urban.
Tinerii, orășenii cu studii superioare și venituri mai mari sunt și cei care știu mai multe despre e-guvernare, îi apreciază beneficiile, accesează site-urile instituțiilor publice, au încredere și se folosesc de serviciile publice online.
Cel mai mult pe moldoveni îi interesează starea vremii, educația, sănătatea și justiția. Site-urile guvernamentale cele mai accesate sunt cele ale Serviciului Hidrometeorologic de Stat (30% dintre persoanele care au accesat site-ul vreunei instituții guvernamentale), urmat de site-ul Ministerului Educației (29%), cel al Ministerului Sănătății (22%) și cel al Ministerului Justiției (22%).
Interesul scade dramatic, totuși, când vine vorba de informația de pe site-ul Guvernului. Circa 10% din respondenți au indicat că pe parcursul ultimelor 12 luni au accesat www.gov.md cel puțin o singură dată. "Politica" îi pasionează mai mult pe bărbați (12%), dar nici femeile nu se lasă mai prejos (8%).
Publicul-țintă al site-ului Guvernului îl constituie persoanele din mediul rural. Probabil, acest fapt se explică prin distanța mai mare a localităţilor rurale de oficiile guvernamentale, astfel, site-ul devenind pentru oamenii de la sate o importantă sursă de informare.
Când vine vorba, însă, de utilizarea serviciilor publice online, cei de la sate se declară sceptici. În primul rând, pentru că nu au încredere că vor obține serviciul cu certitudine. Apoi, pun la îndoială și condițiile de siguranță ale acestora, preferând să facă un drum în plus la capitală, să aștepte în rând, dar să se întoarcă cu un răspuns verbal sau în scris primit în persoană.
Cel mai mare grad de încredere în calitatea serviciilor prestate online o au funcționarii administrativi, în 45% din cazuri estimările făcute de ei având valori maxime de 5 sau 6 puncte.
Dorința orășenilor pentru servicii publice online poate că și este mare, utilizarea însă este mică. 33% din toți respondenții spun că își doresc să le folosească. În realitate, doar 5% au utilizat astfel de servicii măcar o dată și aceea mai mult pentru a verifica acte.Cele mai multe persoane au utilizat serviciul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (30%), pentru verificarea facturilor fiscale, acesta fiind urmat de serviciul Ministerului Educației - pentru verificarea actului de studii (25%) și al I.S. Registru - pentru verificarea datelor personale (23%).
Utilizarea serviciilor publice online, N=138, %
Chiar dacă știm, să recapitulăm. Mai ales că cea mai mare parte a celor 3000 de respondenți din întreaga țară au indicat că nu cunosc avantajele E-guvernării : economie de timp, acces rapid, la orice oră și de la distanță la informațiile și serviciile publice, mai puține cozi și corupție și, într-un final, dezvoltare și economie de bani. Nu rămâne decât să ne conducem de motto-ul "un computer în fiecare casă și cât mai multe servicii online sigure".
.........................................
Studiul sociologic "Percepția, utilizarea și susţinerea populaţiei pentru transformarea e-guvernării în Republica Moldova" a fost realizat pe un eşantion de 3000 de respondenţi. Studiul este reprezentativ la nivel naţional, cu o marjă de eroare de ± 1.7%, la un interval de încredere de 95%.
Scopul cercetării a constat în determinarea nivelului de acceptare a e-guvernării de către cetățeni, a nivelului de susţinere a e-guvernării de către populaţie şi a nivelului general de satisfacţie a populaţiei de calitatea serviciilor publice oferite de către autorităţile publice centrale.