De unde se informază moldovenii?

Unul dintre cele mai importante studii privind percepția despre Mass-Media și competențele Media ale cetățenilor din Republica Moldova a fost realizat de către Magenta Consulting în perioada 11-21 august 2020.

Această cercetare a estimat în ce măsură consumatorii mass-media pot evalua calitatea conținutului mediatic și care este nivelul de cunoștințe în rândul diferitelor grupuri-țintă cu privire la aspecte precum propaganda și dezinformarea. Am aflat care sunt sursele de informare preferate ale cetățenilor noștri, dar și alte cifre extrem de importante pentru mass-media din Republica Moldova și alte instituții publice.

Mass-media joacă un rol crucial în conectarea lumii la individ, dar și oferă oportunitatea individului de a comunica cu un public mai larg. Cu toate acestea, dezavantajul comunicării mass-media, ca proprietate națională și internațională, poate fi, probabil, influențată de câțiva indivizi și este în dificultate de a menține neutralitatea față de ceea ce este împărtășit prin diferite moduri de comunicare publică, scria McDonald în 2004 și Ura în 2006.

Un alt rol important ale mass-mediei este potențialul de a aduce schimbările sociale scontate pentru a atinge dezvoltarea dorită a unei națiuni*. În 1958, Daniel Learner, a remarcat relația dintre comunicare, urbanizare și modernizare, considerând urbanizarea un pas important spre expunerea populației la media, care ulterior mărește participarea politică și economică a acesteia. 

Odată cu apariția internetului urbanizarea nu mai este necesară. 74% dintre cetățeni au acces la internet WIFI sau prin cablu, iar 73% utilizează internetul cel puțin o dată pe lună.

Conform studiului actual, veridicitatea informației cauzează cele mai mari întrebări.

 

 

Evaluând nivelul de satisfacție al respondenților față de mass-media din Republica Moldova, în anul actual, 42% sunt foarte și destul de mulțumiți, iar în 2018, 40% au fost de acord cu aceeași părere.

 

 

“Introducerea TV și Internet în Bhutan astăzi este o reflectare a nivelului de progres pe care l-am realizat. Aș dori să reamintesc tinerilor noștri că televiziunea și internetul oferă o gamă extinsă de posibilități, care pot fi atât benefice, cât și negative atât pentru individ, cât și pentru societate. Am încredere că vă veți exercita bunul simț și judecata în utilizarea internetului și a televiziunii.” - Kuensel, Ziarului Național din Bhutan, Iunie, 1999

Deși televiziunea a fost introdusă în Republica Moldova în 1956, iar internetul aproape 50 ani mai târziu, acesta devine o sursă din ce în ce mai accesată de moldoveni. Totodată TV-ul rămâne a fi principala sursă de informare și cu cea mai mare încredere în faptul că oferă informații corecte. Mai mult ca atât, încrederea moldovenilor în TV a crescut cu 3 p.p. față de 2018, de la 43% la 46% în 2020.

Observăm că accesarea surselor de informare prin intermediul internetului crește considerabil, iar TV-ul a pierdut 10p.p. din anul 2018. În același timp, o scădere drastică o vedem și în utilizarea ziarelor și revistelor, unde 77% și, respectiv, 89% dintre cetățeni afirmă că nu se informează deloc din acestea.

Industria ziarelor este în declin chiar de la apariția TV în anii `50 în toată lumea, iar mai târziu, internetul devine un competitor greu de depășit. Majoritatea ziarelor și revistelor însă se adaptează și au trecut pe on-line.

Fluxurile de venituri pe care s-au bazat ziarele pentru a-și subvenționa produsul s-au schimbat irevocabil: în 2008, potrivit unui studiu realizat de Pew Research Center, mai mulți oameni din Statele Unite au primit știrile lor gratuit pe internet decât au plătit pentru achiziționarea unui ziar sau revistă.

Acest lucru îl putem, oarecum, extrapola și în Republica Moldova, unde, datorită internetului, știrile pot fi accesate gratuit.

 

Pentru atingerea obiectivelor propuse, a fost realizat un studiu calitativ și un studiu cantitativ. Studiul calitativ: au fost organizate 5 Focus Grupuri cu reprezentanții populației generale atât din mediul urban, cât și cel rural. Discuțiile în grup au avut loc cu tineri, persoane de vârstă medie și persoane de vârstă înaintată. Participanții la discuții au fost selectați în funcție de nivelul lor de informare. Focus Grupurile au avut loc în Chișinău, Bălți, Cahul și Comrat, în perioada 11 august – 21 august 2020. Studiul cantitativ: a fost realizat un sondaj reprezentativ național, la care au participat 1364 de respondenți din rândul populației generale, cu vârsta de 18+ ani. Datele au fost colectate după metoda Face-to-Face, CAPI (interviu față-în-față, asistat de un computer) – pe tablete. Interviurile au avut loc în perioada: 9 august – 31 august.

 

* S.P. Alagari, 1997