De la aspiraţii la ocupaţii: Rolul informaţiei în deciziile privind educaţia și piața muncii în Moldova

Sumar executiv 

Provocare: Rezultatele nesatisfăcătoare de pe piaţa forţei de muncă  din Moldova sunt parţial explicate prin necorelarea competenţelor legate de lipsa unei orientări profesionale sistematice şi a lacunelor în informaţiile privind piaţa forţei de muncă  de care elevii/studenţii au nevoie pentru luarea deciziilor în ceea ce priveşte educaţia  şi viaţa profesională.

Cu o populaţie care îmbătrâneşte  şi scade într‐un ritm rapid, precum  şi cu rate înalte ale emigrării legate de muncă, Moldova trebuie să asigure faptul că resursele de forţă de muncă de care dispune sunt utilizate cât mai productiv posibil. Însă, o mare parte a populaţiei adulte din Moldova nu se află în câmpul muncii, tranziţia tinerilor de la studii la muncă  este lentă, iar productivitatea locurilor de muncă  existente este slabă. Aceste probleme par să fie parţial datorate necorelării competenţelor: în 2013, circa 40 procente din întreprinderile din Moldova au menţionat competenţele ca fiind o constrângere majoră sau gravă  pentru dezvoltare, aceasta fiind una din cele mai mari rate dintre  ţările ECA. Actualele practici de orientare profesională  nu le oferă  elevilor  şi studenţilor din Moldova informaţii adecvate  şi sistematice pentru luarea deciziilor în ceea ce priveşte educaţia şi viaţa profesională. Ajutând tinerii să facă alegeri mai informate în ceea ce priveşte educaţia şi viaţa procesională s‐ar putea contribui substanţial la îmbunătăţirea alinierii educaţiei cu pieţele forţei de muncă – o prioritate a Strategiei Moldova 2020.   

Metodologie: Sursele de informaţii  şi constrângerile informaţionale din Moldova au fost evaluate prin intermediul unui sondaj cu aplicarea metodelor mixte al elevilor  şi studenţilor din întreg ciclul de învăţământ, precum  şi a tinerilor care lucrează  şi care nu lucrează.

Raportul se axează  pe lacunele în informaţii privind costurile  şi beneficiile diferitor parcursuri educaţionale, inclusiv caracteristicile potenţialului locului de muncă.   Un astfel de deficit de informaţii poate împiedica luarea deciziilor  şi realizarea investiţiilor optime. Prezentul raport mai analizează şi sursele de informaţii, în special părinţii şi profesorii, la care apelează elevii şi studenţii care iau astfel de decizii. Analiza din acest raport se bazează  pe datele iniţiale colectate prin intermediul metodelor mixte (cantitative şi calitative) în cadrul Sondajului deciziilor privind studiile şi profesiile în Moldova (SDSPM) pe parcursul anului de studii 2014‐2015. Grupul‐ţintă prioritar al SDSPM constă din elevii claselor a 9‐a şi a 12‐ea care se află la etapa când urmează să ia decizii importante în ceea ce priveşte educaţia  şi viaţa lor profesională.  De asemenea, în interviurile individuale şi discuţiile în cadrul focus‐grupului au mai fost implicaţi şi elevii şcolilor profesionale, studenţii din colegii şi universităţi, precum şi tinerii în afara sistemului educaţional, părinţii şi profesorii.  

Constatări: Elevii şi studenţii consideră că informaţiile despre piaţa forţei de muncă din Moldova sunt extrem de importante pentru luarea deciziilor în ceea ce priveşte educaţia, iar actualele eforturi de a‐i asigura cu aceste informaţii ar putea fi extinse  şi consolidate.

Orientarea relativ precoce, începând cu absolvirea clasei a 9‐a, sporeşte importanţa furnizării informaţiilor relevante şi corespunzătoare vârstei privind educaţia şi piaţa forţei de muncă. Participanţii la sondaj au raportat că oportunităţile pieţei forţei de muncă la care se aşteaptă sunt esenţiale pentru deciziile lor în materie de orientare  şcolară. Totuşi, sondajul a mai dezvăluit  şi lacune autodeclarate  şi obiective în informaţiile de care elevii  şi studenţii dispun cu privire la piaţa forţei de muncă, sugerând posibilităţi de consolidare a serviciilor de informare, care ar trebui să se adreseze nu doar la elevi şi studenţi, ci şi la reţelele lor sociale.  În special, părinţii sunt principala sursă de informaţii şi deseori sunt factorii co‐decizionali în cazul elevilor şi studenţilor participanţi la sondaj, însă ei deseori se simt nepregătiţi pentru a le da sfaturi copiilor lor. Deşi mulţi elevi şi studenţi se bazează pe Internet pentru orientare, se pare că informaţiile exacte şi relevante nu ajung la toţi elevii şi studenţii. Deosebit de important este faptul că elevii şi studenţii cu părinţi mai puţin instruiţi demonstrează cel mai mare deficit de informaţii, ceea ce poate accentua inegalitatea de şanse. Actualele eforturi în materie de orientare profesională din RM nu sunt bine coordonate sau puse în aplicare: majoritatea respondenţilor au spus că nu au participat la activităţi de orientare profesională, în timp ce 6 numărul celor care cunosc despre instrumentele existente este mic. Elevii şi studenţii intervievaţi consideră că  activităţile prin care ei sunt expuşi la piaţa forţei de muncă, cum ar fi stagiile de practică, sunt instrumente foarte utile de orientare profesională.  

Implicaţii la nivelul politicilor: Un sistem integrat de orientare profesională poate furniza informaţii accesibile şi oportune copiilor  şi tinerilor din Moldova.

Rezultatele SDSPM sugerează  faptul că  un sistem complex de orientare profesională  poate contribui la soluţionarea deficitului de informaţii constatat. La elaborarea unui astfel de sistem, factorii de decizie politică pot adapta la contextul RM experienţele de politici internaţionale.    Opţiunile de politici pornesc de la cele care sunt uşor de implementat într‐un termen scurt  şi ajung la politici care necesită mai multe etape de pregătire şi pot fi realizate doar pe termen lung:  

Termen scurt: Informaţiile disponibile cu privire la educaţie  şi piaţa forţei de muncă să sunt făcute mai accesibile, mai  uşor de folosit şi mai relevante, iar instrumentele de orientare profesională existente sunt redefinite.

o Internetul şi tehnologiile mobile au un potenţial enorm pentru furnizarea oportună a informaţiilor care să sprijine luarea deciziilor în materie de orientare şcolară şi profesională. Observatoarele pieţei muncii, instituirea cărora este la moment examinată de Moldova, pot simplifica şi disemina informaţia privind tendinţele  şi proiecţiile pieţei forţei de muncă, făcându‐o mai accesibilă  şi importantă  pentru elevi  şi studenţi  şi consilierii acestora. Observatoarele pieţei muncii regionale din Polinia ar putea servi drept exemplu în acest sens.  

o Actualele activităţi  şcolare de orientare în carieră ar putea fi mai eficiente prin includerea mai multor informaţii despre tendinţele pieţei forţei de muncă din Moldova; revizuirea curriculumului de Educaţie Civică desfăşurată în prezent tocmai oferă această posibilitate.  

o Interacţiunea dintre elevi/studenţi  şi potenţialii angajatori nu doar dezvoltă  competenţele la locul de muncă, extinde reţelele, dar mai poate contribui  şi la facilitatea procesului de căutare a unui loc de muncă pe viitor; de asemenea, mai poate fi şi o sursă esenţială de informaţii.  

o Târgurile locurilor de muncă sunt cele mai utile pentru elevii şi studenţii care se apropie de momentul tranziţiei de la studii la muncă, însă ele mai pot fi utile şi ca surse de informaţii generale pentru elevii şi studenţii care se află la etapa când trebuie să ia o decizie asupra traseului educaţional sau domeniului de studii. Austria oferă un exemplu interesant de astfel de iniţiative.  

o Valoarea stagiilor poate fi ridicată prin asigurarea unui mai bun control al calităţii şi a stimulentelor mai eficiente, atât pentru elevi/studenţi, cât  şi pentru întreprinderi. La unele universităţi din SUA, stagiile durează 2‐3 semestre, ceea ce‐i ajută pe studenţi să treacă fără întrerupere de la studii la muncă.  

Termen mediu: Identificarea nevoilor copiilor  şi tinerilor  şi asigurarea lor  şi familiilor acestora cu informaţii relevante.

o Având în vedere rolul central al alegerilor în materie de opţiuni educaţionale în clasa a 9‐a, asigurarea din timp a orientării educaţionale  şi profesionale relevante  şi a expunerii la mediul de muncă  este importantă. Sistemele din Germania, Austria şi Elveţia, unde activităţile de orientare profesională încep de la vârsta de 10 ani, reprezintă referinţe utile pentru Moldova.

o Identificarea timpurie a nevoilor copiilor  şi asigurarea sprijinului specific sunt indispensabile pentru reducerea inegalităţii orientării tinerilor pe o anumită  cale profesională. În Regatul Unit, mai multe iniţiative combină serviciile de mentorat şi consiliere menite să‐i ajute pe tinerii din mediile vulnerabile să depăşească barierele din calea accesului la educaţie şi formare.

o Strategiile creative pot contribui la asigurarea accesului la servicii de orientare profesională în situaţiile în care resursele umane şi financiare sunt limitate. În Germania, personalul didactic din cadrul şcolii este sprijinit de consilierii externi. Pentru a asigura diseminarea informaţiei în regiunile îndepărtare, deservirea cărora este dificilă, Germania, Africa de Sud şi alte ţări recurg la centrele mobile.  

o Informarea părinţilor îi poate ajuta să le ofere sfaturi mai eficiente copiilor lor în materie de orientare şcolară  şi profesională  şi poate contribui la reducerea inegalităţii în accesul la informaţii. În Austria, 7 părinţii sunt parte integrantă a sistemului de orientare profesională. În Regatul Unit, autorităţile şcolare sunt mandatate să  le furnizeze părinţilor informaţii cu privire la serviciile disponibile  şi beneficiile accesării lor.

Termen lung: Dezvoltarea parteneriatelor cu angajatorii şi crearea instrumentelor inovative de orientare profesională.

o Parteneriatele trebuie să  accentueze rolul angajatorilor. În Germania, angajatorii joacă  un rol semnificativ în educaţie  şi formare. În Regatul Unit, iniţiativele nonprofit conectează  comunitatea de afaceri cu şcolile.  

o Sistemele existente de informare privind piaţa forţei de muncă  pot fi ameliorate cu ajutorul instrumentelor de auto‐evaluare  şi orientare profesională, precum  şi a legăturilor directe dintre elevi/studenţi şi angajatori. Bulgaria, Mexic şi Statele Unite oferă exemple de sisteme online.

Concluzii: Prin înlăturarea constrângerilor informaţionale, Guvernul RM poate, la un cost relativ mic, să  îmbunătăţească  eficienţa, precum  şi echitatea educaţiei  şi a pieţei forţei de muncă.

Un sistem eficient de orientare profesională ar însemna un sistem susţinut de reţele puternice, bazat pe colaborarea şi coordonarea mai multor părţi interesante  şi cu accent pe expunere la mediul de lucru ca parte integrantă a sistemelor de educaţie şi formare. 

Vizualizări883 Share Tweet Plus