Cine are nevoie de cercetări sociologice?

În fiecare an Magenta implementează aproximativ 150 de cercetări, iar în activitatea sa de 15 ani, a lucrat minuțios asupra a peste 1500 de cercetări și a operat cu mii de cifre atât locale, cât și internaționale.

Puțini cunosc, dar compania noastră, în anul 2016 a luat parte la recensământul din Somalia, fiind responsabilă de analiză și procesare a datelor. La începutul anului curent, am făcut parte din echipa care a implementat cea mai mare cercetare din lume, în Nigeria, care a avut ca scop evaluarea indicatorului de răspândire HIV. Iar, la moment, suntem implicați într-un sondaj care va include 15 000 de familii din Botswana, similar și în Zambia. Este vorba de o cercetare cu referire la răspândirea HIV.

Însă acest articol nu e despre noi, dar despre importanța cercetărilor și, mai exact, a datelor și informației colectate. De ce facem acest lucru, cine are nevoie de date și care este impactul acestora la nivel personal, local și internațional.

De ce avem nevoie de cercetări și date?

Cercetările sociale contribuie la bunăstarea generală a societății prin colectarea datelor care ajută la:

  • Facilitarea luării deciziilor;
  • Soluționarea problemelor și a provocărilor sociale;
  • Implicarea cetățenilor în generarea informației și bunăstarea în societate. 

    1. Facilitarea luării deciziilor. 

Cu toții cunoaștem că deciziile informate sunt cele mai bune. Dar deciziile bazate pe date nu sunt doar bune, ci și imparțiale. Vă oferim un exemplu: să zicem că 60% dintre femeile care suferă de cancer au cancer mamar, alte 20% - cancer al colului uterin, iar celelalte 20% - alte tipuri de cancer. În această situație, Ministerul Sănătății urmează să aloce bani în buget pentru lupta cu cancerul la femei, conform numărului de bolnavi pe diferite tipuri. Mai mult decât atât, se vor rezerva mai multe locuri la facultatea de medicină în aceste domenii și se vor investi mai mulți bani în campanii sociale de conștientizare și promovare a testelor necesare de depistare a acestor boli în stadiile incipiente. 

Un exemplu real ar fi studiul realizat de Magenta Consulting sub egida Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, cu sprijinul Fondului ONU pentru Populație (UNFPA) și al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC), în care s-a descoperit că 59% dintre femeile cu vârsta de 25-61 de ani din Republica Moldova, care ar trebui să treacă testul de screening cervical o dată la 3 ani pentru a preveni cancerul de col uterin, nu au făcut niciodată un asemenea test. Mai mult ca atât, studiul a cuprins și o componentă calitativă sub formă de focus grupuri și interviuri aprofundate cu 51 de femei (25-61 de ani), 40 de medici și 15 experți în sănătate publică, care a generat date calitative necesare în a înțelege și motivele acestor cifre. 

Aceste date importante se folosesc la elaborarea unei strategii de comunicare pentru schimbarea de comportament a femeilor din grupul - țintă, precum și pentru luarea deciziilor informate și bazate pe dovezi pentru prevenirea cancerului de col uterin în Republica Moldova.

Decizii care sunt luate în baza cercetării:

a. Îmbunătățirea organizării, accesului și calității serviciilor de prevenire:

  • Dezvoltarea procedurilor, cum ar fi procedura de monitorizare a traseului pacientei;
  • Crearea unui sistem informațional;
  • Revizuirea indicatorilor de monitorizare și evaluare;
  • Organizarea unor programe pentru creșterea accesului femeilor la serviciile de screening;
  • Evaluarea capacității existente (a instituțiilor în realizarea screeningului);
  • mecanisme de motivare și responsabilizare a femeilor;
  • campanii de informare;
  • instruiri pentru medici (de familie, ginecologi etc) în domeniul comunicării pentru schimbarea comportamentului femeilor.

b. Interacțiunea cu femeile (schimbarea de comportament a femeilor)

Un an mai târziu, în Moldova a fost inaugurat un Centru de Referință în Colposcopie modern .

În același timp, o cercetare ulterioară, la fel legată de această problema, ar fi de a analiza rezultatele în urma implementării strategiei de combatere a acestei probleme și a vedea evoluția cifrelor. Respectiv, dacă numărul de femei care fac testul de screening cervical nu se schimbă, atunci strategia trebuie modificată și adaptată, iar dacă numărul crește, atunci soluțiile propuse aduc rezultatele scontate.

Vezi studiul integral aici

   2. Soluționarea problemelor și a provocărilor sociale.

 Deși exemplul de mai sus este relevant și în acest caz, pentru că ne oferă un model potrivit de soluționare a problemelor cu care se confruntă societate noastră, prin decizii luate pe baza datelor din cercetări, un alt exemplu ar fi și mai potrivit. 

Într-un studiu realizat anul acesta pentru Primăria Mea , locuitorii municipiului Chișinău și-au expus opiniile despre activitatea acestui organ de conducere, dorința de a vota la alegerile locale din 20 octombrie, schimbările pe care și le-ar dori în capitală și așteptările care le au de la noul primar.

Un candidat la această funcție și, ulterior, un primar bun trebuie să ia în calcul dorințele alegătorilor. Mai mult decât atât, conform cercetărilor, o cifră curioasă este cea despre transparența activității Primăriei. Deci, o decizie în această direcție ar fi transparența la cel mai înalt nivel sau, probabil, un alt mod de comunicare decât cele existente la moment.

Vezi studiul integral aici.

Aici se mai încadrează și rapoartele pe care le realizăm pentru Organizația Mondială a Sănătății despre consumul de tutun și alcool, pe baza cărora, de asemenea, se iau decizii de combatere a acestor vicii.

    3. Implicarea cetățenilor în generarea informației și bunăstarea în societate.

Una din problemele întâlnite cel mai frecvent în procesul de cercetări sociale dar și comerciale este lipsa dorinței de colaborare a cetățenilor. Este vorba, evident, de timpul pe care trebuie să ni-l acorde și de efortul intervievatorilor noștri pentru a-i convinge. Magenta angajează peste 100 de operatori care colectează date în toată țara, pentru maximă precizie și reprezentativitate.

Fiecare dintre noi, deci, este responsabil de contribuția la informația și datele în urma cărora se iau decizii care ne afectează direct. Persoanele care fug de acei ce stau cu chestionare de colectare a informației, data viitoare, să se gândească că poate fi o posibilitate de a influența anumite decizii ce se iau la nivel de guvern, ministere și le afectează direct. 

Iar cu datele eronate ce facem? 

Datele eronate sunt un subiect separat, care des ne face să zâmbim. Pentru că, frecvent, auzim precum că datele sunt trucate, schimbate, dar, și mai hazliu - că sunt sondaje plătite. Noi confirmăm că, da, sondajele sunt plătite, niciunul din cei peste 100 de colaboratori angajați oficial nu fac voluntariat :)

Eronarea poate fi din mai multe motive (neintenționate deseori). Prezentăm câteva dintre ele:

  •  cauza eronării deseori poate avea loc încă în faza de inițiere a proiectului, când procesul de colectare a datelor nici nu a început. Aici cauzele ar putea fi: metodologia nepotrivită, probleme ce țin de formularea chestionarului (multe persoane subestimează importanța acestuia), metoda de colectare a datelor (chestionar la telefon în loc de F2F) etc.; 
  • eronări la etapa de colectare a datelor, unde procedurile de verificare a calității datelor și de monitorizare a lucrului operatorilor sunt cruciale; 
  • lipsa experienței agenției în general.

E important de ținut cont de faptul că, în cercetări, calitatea = bugetul. În cazul unui buget insuficient, mai bine trebuie de optat pentru o cercetare mai mică, dar fără compromis la capitolul calitate. Nu-i grav dacă aveți în studiu o marjă de eroare de 3.5% în loc de 2.5%, însă sunteți sigur că toate chestionarele au fost efectuate fără devieri de la metodologie.

Datele eronate sunt foarte periculoase:

  • pot fi folosite pentru a manipula opinia publică - un exemplu evident ar fi cel din perioada alegerilor, când un partid poate folosi date trucate pentru a induce în eroare populația prin promovarea unei notorietăți exagerate. Oamenii, de obicei, votează cu cine aleg și alții.
  • pot conduce la decizii greșite - aici avem un exemplu din Statele Unite (noi nu avem date eronate :) ), când, în anii ‘60, s-a testat intens conceptul de venit de bază pentru fiecare, unde a participat un număr mare de familii, însă cercetările ulterioare de analiză a impactului au constatat o creștere a numărului divorțurilor, efect secundar asociat cu faptul că femeile devenise independente financiar. Însă 10 ani mai târziu s-a aflat că a fost o simplă eroare statistică, respectiv, rata divorțurilor nu a crescut. Din acest motiv, conceptul de venit de bază a fost abandonat.

 

Anual, Magenta este auditată de către ESOMAR, organizație care, din 1948, publică ghidul și codul de etică pentru companiile de cercetări ce sunt membre.

Acest articol, probabil, vine să fie ca un gen de informare a celor ce ne urmăresc, că fiecare dintre noi suntem acei ce pot face schimbări, atât la nivel de politici publice, cât și la nivel de servicii cu care interacționăm zilnic. Cu siguranță, afacerile tind să-și crească veniturile, însă acele ce ne cer feedback și părerea noastră tind să o facă prin a ne satisface mai bine necesitățile și a-și îmbunătăți serviciile.

Noi, cei de la Magenta, oferim deseori și pro bono sau barter pentru unele organizații non-profit / business-uri sociale etc.

În derulare avem un studiu pentru AIESEC, care se organizează în toată lumea, Youth Speak Survey, unde ajutăm la formularea chestionarului, alegerea metodologiei și, ulterior, la analiza rezultatelor.

Evaluăm Târgul de Cariere încă de la prima ediție - pentru a ajuta HR-ii să cunoască mai bine aspirațiile / așteptările vizitatorilor acestui eveniment.

În general, încurajăm antreprenorii sau persoane cu idei care servesc interesului public să vină la noi la cafea :). Poate nu întotdeauna vom putea colabora, dar, cel puțin, vom face schimb de opinii. Deseori găsim ce putem face pentru acele inițiative...

Data viitoare, când o companie vă cere feedback, sau un intervievator al companiilor de cercetări sociologice din Moldova vrea să-i acordați câteva minute, gândiți-vă în acel moment, că este una din puținele șanse în care fiecare dintre noi are putere asupra deciziilor ce ne afectează direct.

 

Vizualizări856 Share Tweet Plus