Cât de înalt este scaunul de la capul moldovenilor

Petrecem mai bine de zece ani din viața noastră prin băncile școlare, însă rareori înțelegem importanța angajamentului nostru față de statutul de elev.  Abia după ce absolvim, ne lansăm în lumea celor șomeri, mai apoi în lumea celor angajați, realizăm  pe deplin importanța fiecărui interval de 45 de minute care ne-a fost oferit gratis, care cerea de la noi nimic altceva decât implicare și responsabilitate. Cu siguranță aproape fiecare din noi are regrete legate de școală, iar cele mai frecvente țin de obiectele pe care nu le-am studiat suficient de bine, pe care le-am neglijat sau rostul cărora ne părea nesemnificativ.

La oraș și la țară, carte se face în egală măsură

Magenta Consulting a realizat un studiu care a avut drept scop identificarea raportului dintre cei ce sunt astăzi mulțumiți de sine în anii de școală și cei ce s-ar întoarce în trecut, dacă ar avea ocazia, ca să schimbe unele lucruri, consecințele cărora le suportă și astăzi.

Obiecte scoala invatamant reusita educatie Magenta Consulting

Așadar, cercetarea demonstrează că atât dintre moldovenii de la oraș cât și cei de la sat doar 22% au învățat bine la toate obiectele și nu au remușcări legate de disciplinele școlare. Pierd, cu diferența de trei puncte procentuale cele 19% de respondenți care sunt convinși acum că ar fi trebuit în trecut să fie mai străduitori făcând carte. Însă cei mai mulți – 23% sunt moldovenii cărora le pare rău că nu au fost destul de sârguincioși la lecțiile de limbi străine.

Topul disciplinelor școlare cu regrete

Analiza marca Magenta Consulting arată că sunt și moldoveni cărora le pare rău că nu au însușit suficient materia de matematică – 19%, în această categorie se regăsesc cu o pondere mai mare liberi profesioniștii, femeile și locuitorii regiunii de nord a țării. Importanța disciplinei de fizică o constată prea târziu 14% din moldoveni, însă încurajator este faptul că marea majoritate din cei ce înțeleg necesitatea acestui obiect este reprezentată de elevi și studenți.

Cu toată că în anii de liceu ne înebunește cu memorizarea evenimentelor și ai anilor exacți în care s-au întâmplat acestea, istoria se află în topul disciplinelor cu regrete. Așadar, 13% din intervievați au răspuns că și-ar fi dorit să cunoască mai multe despre istorie care le-a fost predată în anii de școală. Chimia și limba și literatura română au luat în acest clasament al regretelor câte 10% de moldoveni cu remușcări. Cei mai mulți moldoveni cărora le pare rău că nu au oferit destulă atenție și importanță materiei de limbă și literatură română au o vârstă cuprinsă între 40 și 50 de ani.

Probabil din cauza unei dotări insuficiente cu calculatoare în școlile din sat, din cele 9% de moldoveni care și-ar dori să cunoască mai bine disciplina de informatică, o bună parte sunt din mediul rural. Obiectele de geografie și biologie au luat câte opt și respectiv șapte puncte procentuale.

Studiul scoate în evidență că atât moldovenii din centru cât și cei din nord și sud, cei mai tineri cât și cei trecuți peste 40 de ani, respondenții cu studii superioare și cei cu educație de bază, cu venituri mici sau mari, toți, de fapt, peste 70% înțeleg importanța educației și a învățământului abia după ce părăsesc băncile școlare.

VIDEO

____________________________________

Metodologie: Sondajul despre mulțumirile și regretele moldovenilor față de implicarea sa în procesul lor de formare și instruire intelectuală în școli sa fost realizat de Magenta Consulting pe un eșantion de 641 de persoane. Datele din această cercetare sunt reprezentative la nivel național și au o marjă de eroare de ±3,9% la un interval de încredere de 95%. Datele au fost colectate în perioada 02-10 martie 2015.

 

Vizualizări161 Share Tweet Plus