64% din Moldoveni se declară fericiți și doar 3% nefericiți

Câțiva ani în urma a fost editată o carte, care conținea de fapt, un rating al țărilor prezentat din punct de vedere al fericirii acestora. Din păcate Moldova a avut de suferit în acel moment, din cauza PR-ului mai negru – ca cel mai nefericit popor. Adevărat este că şi mediul de trai nu este unul din cel mai încurajator, dar... Am decis să aflăm, totuşi, la ce nivel se caracterizează moldovenii pe scala fericirii. Obținând datele din sondajul trimestrial Magenta National Screening – 1400 respondenți – 24 localități urbane, dorim să vă comunicăm următoarele rezultate.

Mai mult de o jumătate de populație (64%) se consideră fericită, urmată de un segment cu un nivel mediu de fericire – 33%. Doar 3% se caracterizează nefericiți. Evaluarea a fost făcută în baza unei scale de la 1 la 10, ceea ce ne permite să evidențiem că circa 16% dintre respondenți au bifat nota 10 – extrema maximă pozitivă.

Deci, care este profilul acestora care se declară fericiți? Cu o diferență nesemnificativă, femeile sunt mai fericite. Fericirea aparent este sesizată mai accentuat la o vârstă mai înaintată - peste 40 de ani şi la adolescenți. Segmentele pe care le considerăm mai active de la 25-40 demonstrează un nivel puțin mai scăzut al fericirii. Vorbitorii de limbă Română se califică considerabil mai fericiți. Aparent, studiile educă indicatorii fericirii, deoarece, odată cu creşterea nivelului de studii, creşte şi nivelul fericirii. Şi chiar dacă, zicala moldovenească ne învață că, banii nu aduc fericirea, cifrele arată inversul – cu cât este mai mare venitul cu atât se declară mai fericiți respondenții . Oricum, dorim să menționam că cei cu cel mai mic venit, de asemenea, s-au clasat fericiți. Considerând situația demografică dezastroasă în Moldova, putem spune că cei căsătoriți sânt mai fericiți decât cei celibatari. Mai mul ca atât este nevoie de o familie de 4 persoane pentru a atinge cel mai înalt grad al fericirii. În general, respondenții care se declară fericiți au o încredere relativă în sursele media. Or aceștia acordă o încredere mai sporită canalelor media vizuale şi auditive, adică TV şi Radio; mai puțin cred în ziare şi reviste. Internetul, a fost calificat drept cea mai credibilă sursă. Cineva ar putea interpreta această atitudine rezervată față de unele surse media - ca un mecanism de apărare a stării de bine/fericire

Explicații pentru toate cele expuse mai sus pot fi mai multe. Chiar dacă, în general, națiunea noastră tinde să fie mai nemulțumită de sine, sondajul arată opusul. Probabil, condițiile de viață ne-au învățat să ne bucurăm şi să apreciem ceea ce avem la moment sau cum se mai zice în popor “oof, mai rău să nu fie”. Considerăm că evaluarea nivelului de fericire în prezent are loc în baza comparării sinelui cu alții mai nevoiaşi sau compararea circumstanțelor din prezent cu cele din trecut. Cu alte cuvinte, daca astăzi o ducem mai bine decât ieri, atunci astăzi suntem fericiți. Pe de altă parte, fericirea este un concept, definiția căruia variază de la un individ la altul. Oamenii vor fi fericiți atâta timp, cât situația prezentă satisface criteriile de fericire cu care cetățeanul operează la moment.

Vizualizări136 Share Tweet Plus