Moldova e țara cu cea mai rapidă scădere a populației din lume, constată un raport recent BBC. Zilnic țara se diminuează cu 106 locuitori. La celălalt pol, e situat Quatarul, cu o creștere de 516. Explicația - emigrația. Numărul celor care pleacă îl depășește pe cel al nou-născuților și al decesurilor. Rata anuală a creșterii populației la noi e în minus - 1,1%.
La prima vedere, datele arată alarmant. Într-adevăr, oamenii din Moldova pleacă. Persoane de toate vârstele, cu o mică preponderență în rândul tinerilor de 18-29 de ani. Cu o mică diferență dintre cei de la oraș și sat (504 vs. 601). Există însă un dar la mijloc. Peste hotare se pleacă la muncă și nu definitiv. La fel cum și în Quatar oamenii nu se mută cu traiul, condițiile de obținere a cetățeniei fiind unele dintre cele mai dure, ci în scopuri de serviciu. La fel de adevărat e că pe fundalul emigrării din țară avantajele merg mână în mână cu dezavantajele.
Banii vin acasă, dar ne ajung doar pentru consum. Moldova ocupă locul 5 în topul țărilor care depind de remitențele bănești de peste hotare, 23% din PIB. Volumul acestora a crescut de 8 ori de la 2003 încoace, ajungând la 1699 de milioane dolari pe an. Cu toate acestea banii sunt ultilizați pentru consum, spre dezamăgirea guvernului care tot încearcă să-i atragă în investiții. De ce?
Calculele oficiale arată că în mediu un locuitor plecat peste hotare trimite lunar acasă circa 500 de dolari, majoritatea remitențelor provenind din Rusia (40%). Aceleași surse spun că mai mult de jumătate din populația țării își asigură traiul din banii proveniți de peste hotare. Transformată în lei, această sumă e prea mică pentru a face economii și iniția afaceri. Ajunge însă pentru un trai asigurat cu minimul necesar pentru cei de acasă.
Transferurile bănești din țările UE sunt mai mari, dar banii sunt păstrați ... la ciorap. O explicație parțială în acest sens ar putea fi inconsecvența programului guvernamental PARE 1+1, dar și teama de pierde puținul agonisit din cauza corupției, inclusiv în sistemul judiciar.
Pleacă cei care nu-și pot găsi un loc de muncă decent acasă. Spre deosebire de anii 90, când o mare parte din locuitorii cu studii superioare, care dețineau locuri de muncă calificate, erau nevoiți să plece, deseori ilegal, peste hotare, acum se duc mai mult cei cu studii medii și incomplete (655 față de 295 din respondenții cercetării Magenta Consulting). Partea bună e că locuitorii cu studii și bine plătiți nu pleacă. Partea proastă e că în Moldova nu avem salarii decente pentru cei ce prestează muncă necalificată, aceștia fiind sortiți la un trai de supraviețuire. Iar lucrul în construcții sau servicii peste hotare le asigură locuitorilor din Moldova cu educație mai joasă o remunerare echivalentă sau chiar mai mare cu a cea oferită pentru studii și calificare înaltă acasă.
Aducem obiceiuri moderne din afară, dar avem copii maturizați înainte de timp. Termopane, reparație euro, apartamente în ipotecă, mașini mai scumpe și mai bune, studii la contract, exigențe mai mari față de servicii și deservire în țară și chiar o creștere a nivelului de cunoaștere a limbilor străine în rândul populației cu vârstă medie. Le importăm și aplicăm acasă din experiența acumulată peste hotare. Dar toate au un cost. Plătim în schimb cu o viață de familie trăită mai mult prin skype și cupluri dezmembrate. Și chiar dacă o realizare a glumei cu mesajul pentru ultimul moldovean care pleacă din țară: "când pleci, stinge lumina", e puțin probabilă în viitorul apropiat, ceea ce riscăm e să intrăm în topul țărilor cu copii maturizați înainte de vreme și valori imprevizibile.