Acest studiu a fost efectuat de compania Magenta Consulting pentru a determina câți dintre moldoveni practică sortarea gunoiului și câți ar face acest lucru în cazul în care ar avea posibilitatea. Datele au fost colectate prin intermediul sondajului trimestrial Magenta National Screening, pe un eșantion de 1289 de respondenți, în 25 de localități urbane (marja de eroare constituie ± 3%, la un interval de încredere de 95%) Unul din scopurile efectuării analizei a constat în spulberarea miturilor vizavi de receptivitatea moldovenilor în ceea ce ține sortarea gunoiului. Cică se spune că suntem mai puțin harnici pentru a o face. Trebuie de menționat faptul că în cazul nostru majoritatea gunoiului ajunge în aceeași groapă, în pofida faptului că sunt țări interesate în procurarea anumitor tipuri de gunoi. La moment sortarea acestuia este făcută de persoanele care intenționează să utilizeze anumite materiale uzate în scopuri personale. Sortarea gunoiului nu are rost în cazul în care un individ anume separă gunoiul în funcție de tipul acestuia, iar apoi aruncă totul în același tomberon.
În ansamblu, majoritatea moldovenilor nu sortează gunoiul (83%). 31% dintre respondenți nu sortează gunoiul și nici nu intenționează să o facă chiar dacă ar avea această posibilitate, ceea ce nu poate fi spus despre majoritatea participanților, care ar sorta gunoiul dacă ar fi avut această posibilitate (52%). Ponderea respondenților care deja fac acest lucru constituie 17%. Gunoiul costă bani, iar mirosul acestor bani îl putem simți atunci când țăranii noștri poluează atmosfera dând-ui foc acestui gunoi.
Figura 1: Obișnuința de a sorta gunoiul, N= 1207, %
Cea mai mare pondere a respondenților care nu sortează gunoiul și nu intenționează să o facă chiar dacă ar avea posibilitatea constituie 58%, aceasta aparține persoanelor care nu au studii. Cea mai mică pondere în acest sens o au liceenii (21%) și persoanele cu studii superioare incomplete și mai sus (până la 26%). Fenomenul dat poate fi explicat de nivelul de inteligență mai înalt și obișnuința de a păstra caietele și cărțile. O tendință ascendentă a ponderilor este percepută odată cu creșterea nivelului de studii în rândul persoanelor care ar sorta gunoiul dacă ar avea posibilitatea. Aici cea mai mare cotă o au liceenii, de 62%. În pofida acestor fapte, gunoiul este deja sortat într-o măsură mai mare de respondenții care nu au studii (26%).
Figura 2: Obișnuința de a sorta gunoiul în funcție de nivelul studiilor, N=1200, %
Participanții au fost rugați să aprecieze nivelul său social pe o scală. În acest caz 1 reprezintă cel mai jos nivel iar 5 cel mai înalt. Am hotărât să analizăm răspunsurile despre sortarea gunoiului în funcție de nivelul social ale participanților, fapt care a evidențiat o tendință destul de neobișnuită. Odată cu creșterea nivelului social crește ponderea participanților care nu sortează gunoiul și nu ar face acest lucru chiar dacă ar fi posibil și totodată, scade ponderea participanților care ar face acest lucru. În pofida faptului, deja sortează gunoiul într-o pondere mai mare - respondenții cu cel mai înalt nivel social. Putem concluziona faptul că nivelul social joacă un rol în obișnuința oamenilor de a sorta gunoiul. Acei cu un nivel mai înalt sunt mai categorici vizavi de această activitate, iar acei cu un nivel mai jos obișnuiesc să acționeze mai puțin, însă ar face acest lucru dacă ar fi posibil.
Figura 3: Obișnuința de a sorta gunoiul în funcție de nivelul social, N=1168, %
Ultim
ul timp modul de viață ECO este nu doar un mod de management al deșeurilor eficient și durabil ci și un mod de viață la modă în rândul oamenilor prosperi. Sperăm ca și moldovenii să devie prosperi în viitorul apropiat, însă schimbarea nu vine de la sine. Acest lucru ține în primul rând de responsabilitatea fiecăruia dintre noi.
O rugăminte din partea companiei Magenta Consulting: Vă rugăm insistent să nu aruncați gunoiul în alte locuri decât pubele, tomberoane și coșuri de gunoi.